168. Cele şapte cercuri, Rozeta albastră,Celula de apă , Vesica Piscis

168. Cele şapte cercuri, Rozeta albastră,Celula de apă , Vesica Piscis

1. Cele şapte cercuri şi Rozeta Albastră

– construim patru drepte concurente în punctul O din plan încât să fie determinate şase unghiuri congruente consecutive ( care acoperă planul ).

– construim un cerc cu raza de lungime dată şi centrul în O; circumferinţa acestui cerc prin intersecţie cu cele patru drepte determină şase puncte.

– construim şase cercuri cu centrele în punctele descrise mai sus; ele sunt concurente în punctul O şi intersecţia lor, două câte două, determină cele şase „ petale “ ale rozetei, de fapt , Vesica Piscis ( mică ) ce are lungimea axei mari cât lungimea laturii Celulei de Apă.

Dacă din cele şase petale eliminăm trei „ prin săritură “ , evident rămâne Rozeta cu trei petale ( mici ! ); o petală a unei astfel de rozete mai este numită Vesica Piscis – mică: axa mare pentru vezică este cât raza cercului circumscris rozetei ( latura Celulei de Apă).

2. Pe plaiurile din Curbură am găsit cruci având ca desen Rozeta cu trei petale; evident că Rozeta cu şase petale are o frecvenţă mai bună: de multe ori aceiaşi cruce are trei rozete ( faza de început a punerii în evidenţă a Sfintei Treimi ) , dar iniţialele hristice sunt incizate. Un amestec de înlocuire liniştită: simbolul solar nu este infirmat , tendinţa de a fi trecut pe seama artei „ casnice“, începe să dispară de pe „ eşarfa “ de la uşa de intrare în biserică şi clopotniţe şi este folosit din plin la poarta de intrare în gospodărie sau la stâlpii de prispă.

Rozeta cu şase petale este numită şi „ rozeta transilvană “; dacă ne referim strict la numărul „ cazurilor “ din Curbură , atunci denumirea nu se justifică. Chiar dacă cineva ar introduce în ecuaţie alţi parametri , denumirea tot nu se justifică, simbolul fiind străvechi; denumirea de „ maramureşeană “ ar avea o rezonanţă mai dulce cu trecutul, dar în întregul teritoriu stăpânit de Burebista găsim acest simbol.

3. Cele patru cercuri determină de cinci ori Vesica Piscis; patru având axele mari segmentele: O₁F, O₂C, O₁E, O₂D şi aflându-se în corespondenţă cu cele patru elemente primordiale ( apa, aerul, pământul şi focul ). A cincia Vesica Piscis are axa mare segmentul AB şi se află în corespondenţă cu al cincilea element - quintesenţia; modul în care se întrepătruns cercurile de reprezentare este destul se sugestiv; o Vesica Piscis mică, ce are axa mare segmentul O₁O₂, ar simboliza aici că întregul sistem este caracterizat prin starea de neadormire.

4. Cinci cercuri congruente ( două fiind tangente axei orizontale,alte două fiind tangente axei verticale, iar al cincilea are centru în O ) , determină patru Vesica Piscis cu axele mari : AR, CD, EF şi GH . În acest caz , partea din figură ce are corespondenţă cu quntesenţia este cercul ce centrul în O.

Dacă urmărim modul cum interferează cele patru stihii, părţile comune fiind identice în cazul în care între o pereche cu elemente în opoziţie, al treilea se intersectează cu celelalte două , care nu sunt cu el în opoziţie totală.

Axa mare pentru Vesica Piscis este diagonală mică în Celula de Apă.

5.În cazul desenului anterior,dacă punem în evidenţă partea comună a două cercuri aşezate consecutiv din cele patru, atunci iese în evidenţă Rozeta cu patru petale; cele patru petale au punct comun în O, iar celelalte vârfuri determină un pătrat – ( KLPQ ) - cu latura de lungime cât a diametrului cercului de lucru.

Foarte rar,dar am întâlnit cruci cu o astfel de rozetă. Semnificaţii (bănuite !): dacă instalăm prima bisectoare pe orizontală avem imaginea unei cruci, dar şi „ un drum fără sfârşit“ al creaţiei, cele patru faze ale lunii, patru triplete ale zodiacului, etc.

6. Vesica Piscis gemene şi Celula de Apă

Dacă desenăm trei cercuri congruente , cu centrele pe aceiaşi axă, astfel încât să formeze două Vesica Piscis , atunci cercul din mijloc este împărţit în şase arce congruente.

Cioplitorii de cruci foloseau pentru desenul Rozetei cu şase petale compasul cu două ţiuri : fixau pentru rază o anumită lungime şi obligau braţele să nu mai fie mobile ( o tijă blocată cu cep - pană, mai târziu cu piuliţă – şurub )

7. Triquetra

O anumită ordine a dezvoltării acestui simbol: mai întâi a fost Punctul şi , în ordinea dezvoltării minţii pe teren geometric, cercul, Vesica Piscis şi abia Triquetra – Nodul Trinităţii. Dacă Vesica Piscis a folosit pe timpul persecuţiilor , Nodul Treime este adoptat ca un simbol de completare: s-a considerat că nici armonia cuvintelor, nici a sunetelor nu pot exprima unele subtilităţi, în plus nu este de neglijat întreita încărcătură de energii subtile pe care desenul o emană.

Construcţia:

– pe o axă orizontală localizăm trei segmente congruente consecutive şi construim Vesica Piscis – axa mare va ocupa o direcţie verticală

– cu centrul în punctul B construim cercul cu raza de lungime cât ale celorlalte două cercuri.

– triquetra --- ( latină ) – trei colţuri.

– în perioada de persecuţie a creştinismului – simbolul peştelui ( secret ) a folosit la a recunoaşte dacă cealaltă persoană este de aceiaşi religie cu tine.

– triquetra este constituită prin participarea a trei peşti ( trei Vesica piscis), dar fiind adoptat de creştini simbolizează Sfânta Treime ( Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul,Dumnezeu Duhul Sfânt);desenul e numit şi Nodul Treime.

– sensul original a fost acela de triunghi, probabil din motiv că unind vârfurile se obţine un triunghi echilateral.

– pentru varianta în care se doreşte a se reda iluzia de întreţesut – liniile desenului se dublează, la locul de întretăiere liniile apar „ pe deasupra “ sau „pe dedesupt“ şi aspectul general este de nod.

– sensurile acestui simbol au profunzimi uluitoare, totuşi numărul apariţiilor este modest; trebuie să luăm în calcul necesitatea de a fi convocate atâtea concilii ecumenice ( dintre ele – principale au fost şapte, ultimul din acestea şapte …în anul 757 d.Hr. ) unde s-a aşezat bază pentru învăţătură creştină. Toate sinoadele au avut drept una dintre probleme rezolvarea diferitelor erezii ce aveau atingere cu natura Sf. Treimi; deci întârzierea răspândirii acestui simbol ar avea printre cauze rezolvarea unor probleme de fond.

8. Triquetra cu cerc

O variantă a simbolului „triquetra“ este triquetra cu cerc, nodul trinităţii: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh. Structura desenului este tot de „trasee întrepătrunse“ , cercul; aduce un plus de greutate simboluluiîmbogăţindu-l sugerând ideea de totalitate,întreg de nezdruncinat (treimea nedespărţită ).

Creştinii din insulele britanice au preluat simbolul de la vechii celţi dându-i semnificaţie nouă, aceea de trinitate.

9. Simbolurile Geometriei Sacre au vechimi care nu pot fi aproximate în limite rezonabile. Mai mult, sunt descoperite obiecte străvechi ale căror forme ( fie proiectate în D2, fie privite în spaţiu frontal sau sub anume unghi) ne-ar determina să considerăm că acelea sunt matrice ale unui anume simbol; mai noile descoperiri obligă a fi reconsiderate multe judecăţi aşa – zis bătute în cuie. Terenul este mişcător !

Spaţială

de Grigore Rotaru Delacamboru

BIBLIOGRAFIE :

1. http://rozetaalbastra.blogspot.com/

2. http://vremuialavremii.blogspot.com/

3. http://picasaweb.google.com/rot.grigore

4. http://www.crestinortodox.ro/credinta/sinoadele-ecumenice-bisericii-69801.html

5. http://vismitsimbol.blogspot.com/2009/02/sanzienele.html

6. http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:uabCiswjBp8J: quadratus.wordpress.com/2008/09/05/kogaion-muntele-sacru-al-dacilor/+taina+kogaionului+muntele+sacru+al+dacilor&cd=3&hl=ro&ct=clnk&gl=ro&source=www.google.ro

7 . http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:Tzki3UgG_twJ: romaniaesoterica.blogspot.com/2008/11/kogaion-apogeul-fiintei-motto-in-tine.html+taina+kogaionului+muntele+sacru+al+dacilor&cd=24&hl=ro&ct=clnk&gl=ro&source=www.google.ro

8. http://forum.triburile.ro/showthread.php?t=25838&page=12

9. http://translate.googleusercontent.com/translate_c?hl=ro&sl=en&u=http://www.sacred-geometry.com/video-previews.html&prev=/search%3Fq%3DSacred%2BGeometry%2BHome%2BPage%2Bby%2BBruce%2BRawles%2BVesica%2Bpiscis%26hl%3Dro%26prmd%3Divnso&rurl=translate.google.ro&twu=1&usg=ALkJrhgM4GogyZpUOFNgFdB9pbWwPfe0Hw

10.http://translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=en&u=http://www.geometrycode.com/sg/index.shtml&ei=WspXTczYEoTh4AbNv-SXBw&sa=X&oi=translate&ct=result&resnum=1&sqi=2&ved=0CBwQ7gEwAA&prev=/search%3Fq%3DSacred%2BGeometry%2BHome%2BPage%2Bby%2BBruce%2BRawles%26hl%3Dro%26prmd%3Divnso

11. http://translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=en&u=http://www.fractal.org/Bewustzijns-Besturings-Model/Sacred-Geometry.htm&ei=oSNKTd6pDs-RswbP0pmYDw&sa=X&oi=translate&ct=result&resnum=3&sqi=2&ved=0CDMQ7gEwAg&prev=/search%3Fq%3Dvesica%2Bpiscis%2Bfractali%26hl%3Dro%26prmd%3Divns

12. http://translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=en&u=http://www.astronargon.us/Achad%27 s%2520Physics.html&ei=oSNKTd6pDs-RswbP0pmYDw&sa=X&oi=translate&ct=result&resnum=9&sqi=2&ved=0CGgQ7gEwCA&prev=/search%3Fq%3Dvesica%2Bpiscis%2Bfractali%26hl%3Dro%26prmd%3Divns

13. http://www.jesus8880.com/chapters/gematria/vesica-pisces.htm

14. http://translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=en&u=http://www.jesus8880.com/&ei= SSlKTdKtHcT1sgajqZmYDw&sa=X&oi=translate&ct=result&resnum=1&sqi=2&ved=0CB0Q7gEwAA&prev=/search%3Fq%3DJesus%2B8880%2BThe%2BSacred%2BGeometry%2BMysteries%2Bof%2BChristianity%26hl%3Dro%26prmd%3Divns

15. http://translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=en&u=http://www.halexandria.org/ dward097.htm&ei=-yhKTc6oNMrLswbd3KyUDw&sa=X&oi=translate&ct=result&resnum=9&sqi=2&ved=0CE4Q7gEwCA&prev=/search%3Fq%3Dvesica%2Bpiscis%26hl%3Dro%26prmd%3Divns

16. http://translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=en&u=http://www.brucerawles.

com/files/tag-pentagram002c-vesica-piscis002c-swastika002c-dna002c-spiral002c-golden-ratio002c-chalice-well002c-medieval-art002c-christ002c-no-separation.htm&ei=5spXTYrhBI-M4gbDy7nABw&sa=X&oi=translate&ct=result&resnum=4&sqi=2&ved=0CDsQ7gEwAw&prev=/search%3Fq%3DSacred%2BGeometry%2BHome%2BPage%2Bby%2BBruce%2BRawles%2BVesica%2Bpiscis%26hl%3Dro%26prmd%3Divnso

167. Vesica Piscis; semnul peştelui la Iosif ( 2 )

Vesica Piscis; semnul peştelui la Iosif ( 2 )

Am construit cercul ce trece prin vârfurile aflate pe axa mare; AB = diametru.

Diametrul AB este împărţit în trei segmente congruente şi determinăm astfel centrele a două cercuri tangente interioare cercului susţinut de acest diametru; notăm centrele lor cu O₃ şi O₄.

Construim cercul de diametru O₁O₂ . Operaţia se repetă: împărţim segmentul O₃O₄ în trei părţi congruente ….

de Grigore Rotaru Delacamboru

166. Vesica Piscis; semnul peştelui la Iosif ( 1 )

Vesica Piscis; semnul peştelui la Iosif ( 1 )

1) Etapele realizării desenului şi relaţii între elemente

– construim două cercuri cu centrele pe aceiaşi verticală , cu raze de lungimi egale; în fiecare cerc este înscris hexagonul regulat: vârful unui astfel de hexagon este centrul cercului circumscris celuilalt hexagon. Luat astfel în considerare - un arc din Vesica Piscis are 120 grade ( vezica mare ).

notăm punctele de intersecţie ale celor două cercuri cu A şi B ; cercurile cu centrele în A şi B şi cu razele de lungimi egale cât ale razelor cercurilor iniţiale intersectându-se formează „ vesica mică “ .

– seg. PQ este format din trei segmente congruente:

PO₁ = O₁O₂ = O₂Q.

– Celula de Apă este formată prin treime de romburi: AO₂BO₁; PO₁BC; PO₁AE; la fel a doua celulă. Vesica Piscis include un astfel de romb:.

– în rombul din Vesica Piscis AB este diagonala mare şi O₁O₂ este diagonala mică; punctele A şi B mai sunt numite „vârfurile“.

– în triunghiul ABC dacă BC = l, atunci AB = latura .radical din 3; raportul dintre diagonala mare şi diagonala mică este radical din 3.

– cei din vechime foloseau acest desen pentru determinarea unghiurilor de 30 grade şi 60 grade; această înlesnire provine din relaţiile de legătură între elementele hexagonului regulat. Unghiul O₁AB are măsura de 30 grade deoarece unghiul BAC ( înscris în cerc) corespunde arcului BC cu măsura de 60 grade.

– rombul tip Vesica Piscis este format prin participarea a două triunghiuri echilaterale identice sau îl putem considera format prin dublă participare: hexagonul PEAO₂BC ( de sus ) şi hexagonul QFAO₁BD ( de jos ).

– Vesica Piscis este formată prin suprapunerea a două suprafeţe.

– mai trebuie observate figurile geometrice: hexagonul PEFQDC, dreptunghiurile independente ABCE şi ABDF,în D3 cuburile PEO₁CO₁AO₂B şi O₁AO₂BO₂FQD cu faţa O₁AO₂B comună, triunghiurile echilaterale ( Yang – Yin ) ADC şi BEF , romburile independente O₁CPE, O₁AO₂B şi O₂FQD, triunghiurile alăturate rombului din Vesica Piscis AO₁E, BO₁C, AO₂F, DO₂B.

– în triunghiul O₁O₂S putem calcula rădăcina pătrată a lui 2.

– în triunghiul MTS putem calcula rădăcina pătrată a lui 5.

2. Semnificaţii:

– Vesica Piscis fiind formată prin intersecţia a două cercuri în D2 (sfere în D3 ) , cu raze de lungimi egale - conduce către simbolul terenului comun, al punctului de vedere comun ( rezultatul unei întrevederi în doi ) , viziune comună, empatie, înţelegere reciprocă,

– rombul înscris în Vezica Prices reprezintă a treia parte din Celula de Apă şi faptul că raportul axelor este rădăcina pătrată a lui 3 ( 265 împărţit la 153 ), sunt referinţe către natura Treimii; desenul exprimă profunzimea acestei noţiuni – limbajul raţional fiind completat.

de Grigore Rotaru Delacamboru

165. La Uluce

La Uluce

Ciuciur

– S-a auzit că aţi fost la pădure, pe unde aţi trecut ? – Pe La Uluce. Unul din vechii ciobani din Curbură avea o teorie: calitatea laptelui vine din iarbă, din apă şi din sare. – Mare filozofie ! – Nu-i mare , mai greu este să creezi aşa condiţii. Ulucele în cascadă erau aşezate pe un teren ân pantă: fiecare ocupa orizontala ( fireşte !) , dar descreşterea în cascadă ar ar fi făcut ca primele uluce , cele de lângă ciuciur să fie prea înalte, nai ales pentru turme; forma terenului rezolvă problema.

Uluc de lemn

În aceiaşi cascadă erau aşezate 4 - 5 uluce: era evitată astfel îmbulzeala primului moment , când animalele ajungeau la apă. Ulucul de lemn ( perisabil !) oferea avantajul că fără prea mare efort era confecţionat cu uşurinţă: fără prea mare efort era găsit un anin de 10 metri şi suficient de gros. Ulucul de piatră ( obiect de pretenţie ) trebuia să fie în grija cuiva; cu timpul au rămas în ţarini şi în păduri numai ulucele fixe ( puţine la număr !). Ulucul mobil a ajuns lângă fântâna satului . Dacă sursa de apă a rămas la stadiul de bâlcă ( gropă amenajată sumar ) apa era adusă înspre uluce pe ciuciur; în cazul în careerau folosite olane ( îngropate !) , atunci la capătul şirului lor aştepta ulucul din piatră şi îngropat ( precauţie faţă de îngheţ ). Bâlca era amenajată cu un zid simplu , fără ghizduri sau era îngropat în bâlcă un trunchi de salcie scorburoasă: stând în apă , la buza de jos forma rădăcini; am găsit bâlcă amenajată astfel ,după 60 de ani lemnul din apă era verde şi am vrut să o scoatem pentru amenajare modernă , dar 6 boi nu au clintit-o. Trebuie scris şi despre bâlca zidită, în loc de ghizduri cu bordei ( acoperiş ) şi ieşire spre exterior fie prin ciuciur de lemn , fie prin jgheab de piatră. O enigmă uriaşă : în zona cu atâta piatră, bună pentru orice, a fost găsită o fântână cu zid din lemne; avea formă paralelipipedică şi îmbinări în ţincuri. La polul opus: o fântână zidită numai cu tuburi tip-ghizduri.

Bâlcă - bordei cu jgheab de piatră

De Grigore Rotaru Delacamboru

Autor photos : R. G.

164. Ulucul de piatră

Ulucul de piatră

Ulucul din imagine este fix; aici se adăpau animalele folosite de sfinţii călugări sau animalele păstorilor aflaţi în trecere. Poate fi considerat un sistem simplu, dar ingenios de a capta apa de ploaie.Şanţul de supraplin se află pe buza liberă a ulucului – prin faptul că există te îndeamnă să descoperi ce rost a avut. Acest şanţ este incizat până spre fundul ulucului. Prima bănuială: dacă ulucul găzduia apă, atunci pe timp de iarnă trebuia să rămână gol, iar şanţul de supraplin executa golirea – apa îngeţată pe timpul nopţii … Şanţul de pe buza dinspre minimasiv este „colector“ : apa de ploaie , apa de rouă a nopţii … ajungeau în uluc. Ulucul de piatră mobil era făcut aici lângă stâncă şi transportat în căruţă cu drugi şi fân – la beneficiar. Se ocupa de acestea echipa care făcea tuburile , colacele , sţâlpii de hotar, treptele şi stâlpii de întâmpinare pentru case, biserici, clopotniţe, etc. Rămân în stadiul de enigme acele uluce „ total fixe“ incizate în locuri total inaccesibile oricărui animal , fără şanţ de colectare , dar prevăzute cu şanţ de supraplin: la Aluniş – partea de nord - vest al Zidului Uriaşilor, la Piatra Rotării, aici la Nucu – în opoziţie cu minimasivul Dionisie, la Cetăţeni , la Şinca Veche. Este lansată ideea că ar fi jgheaburi de colectare ( pe timp liniştit) a sângeleui de ritual; alt element de susţinere decât memoria colectivă – nu-i. Sângele ar fi fost „înmulţit“ cu apă în timpul ritualului şi coborât prin şanţul de supraplin, apoi prin jgheburi temporare către cea mai apropiată apă curgătoare – prinos pentru belşugul unei perioade de timp. Animalul de sacrificiu era dus pe platou, deasupra căuşului, sau existau pe platou cavităţi semisferice ; sîngele rămânea în acele cavităţi până când erau parcurse fazele ritualului , mai ales incantaţii şi fumigaţii. La şfârşit sângele era înmulţit cu apă din firul curgător din apropiere . Atunci gropile colectoare formau un senin şi prin şanţul de supraplin dăltuit în aceiaşi stâncă lichidul cobora spre apa curgătoare – mesajul era determinat să umble; dacă stânca era „ lângă“ apa curgătoare trecerea se făcea direct, dacă stânca era mai departe , atunci sângele de scarificiu ajungea în apa curgătoare prin jgheaburi de lemn sau de piatră aşezate în cascadă. Cel mai simplu jgheab ( ciuciur ): mai mulţi ani era urmărită o ramură tânără de salcie ( ma rar: trunchiul tânăr al unui tei), în fiecare primăvară era curăţită de rămurele - „copiii“ ; când ajungea la lungimea de 5-6 metri ( după 4 ani ) – tot primăvara – când urca mâzga , ramura era tăiată şi pe firul ei se făceau două incizii diametral opuse şi paralele … prin decojire rezultau două piese. Succesul operaţiei consta în curăţirea la timp a copiilor, pe timp de un an tăietura de înlăturare se cicatriza şi viitorul ciuciur nu avea găuri. Acest utilaj a funcţionat mult timp chiar în secolul trecut , prin ţarini , la vreo bâlcă … apa devenea folositoare sub o oarecare igienă; de regulă – apa din ciuciur cădea în vreun uluc de lemn sau de piatră. Acesta era un mod rapid şi economic de a folosi apa vreunui loc – ziditul unei fântâni în ţarină era deja un lucru serios. Străsihaştrii , mai apoi sihaştrii, aveau grijă ca fiecare ochi de apă bună să aibă amjenajate ciuciurul şi ulucul; păstorii transhumanţi solicitau aceasta şi … nu rămâneau datori. Păstorii pelasgi considerau apa element sacru, practicau scrificiul animalier, aveau în tarhart cele patru sferturi ale platoului mic; urmaşii lor, de pe vremea dacilor – au trăit în această formulă de înţelegere cu străsihaştrii ; apariţia în zonă a călugărilor creştini a făcut ca imaginea sângelui înmulţit cu apă să dispară. Mai mult, când cei doi mioritici săvârşesc năprasnicul omor, spre a-şi răscumpăra o parte din vină – sunt îndemnaţi să intre în burta de piatră a muntelui cioplind – incinta să rămână de închinăciune. Balada nu mai cuprinde această parte a răscumpărării, însă cei din partea locului ştiu acestea: pe sub nouri se frământă o durere şi frunza paltinilor şi a plopilor se mişcă fără hodină.

De Grigore Rotaru Delacamboru

Autor photos : C. R. B.

163.Firida şi altarul audian ( 1 )

Firida şi altarul audian ( 1 )

Firidă în incintă

Autor photo: R. G.

Audienii au trăit în Zona de Curbură – o spun izvoarele scrise şi unele urme de la rupestre. Un element aparent minor – firida – poate oferi indicii nebănuite. Casele din zona deal - munte ( cel puţin cele din Curbură ), în ultimele două secole au fost construite ţinându-se cont de vorbele ce au venit din vechime: soclul faţadei are cel puţin 2 metri ( terenul în pantă obligă la aşa ceva ) , casa are beci ( sub una din camere sau două – mai rar), beciul are firidă şi ascunzătoare ( eventual).

Beciul are independenţă energetică totală; foarte rar în beci este săpată fântâna pentru apă sau pentru alimente; de obicei, dacă au fost condiţii financiare , acestea există în curte , independent de casă. Firida din beci apare odată ce zidul se înalţă, gospodarul insistent o „ încastrează“ în zid prin participarea a cinci lespezi şi realizează un cub sau un paralelipiped cu o faţă liberă, aceea care dă în beci şi este anexată sau nu o uşiţă. Ce se păstrează în firidă: a) substanţe benefice: vasele cu hrana de o zi, oale cu hrană conservată ( ex: carne în untură) şi , mai în spate … sticla cu agheazmă. Este simplu de înţeles că acest loc „ ţine rece “ şi străluce de curăţenie. Dacă în gospodărie există fântăna pentru alimente , atunci în firidă erau ţinute „ la loc curat “ pietroaiele pentru murături şi pisălogul pentru grîul de colivă ( făcut din piatră sticloasă). b) dacă adăpostea substanţe periculoase ( foarte rar ) , atunci firida avea fereastră şi încuietoare . Această anexă – firida din beci – are ca strămoş firida din grote. Toate incintele rupestre au firide: Cetăţeni, Corbii de piatră, Şinca Veche, Basarabi - Murfatlar, în Moldova şi de aici şi de dincolo, etc. La Aluniş – Colţi există firide şi în bisericuţă ( în naos şi în altar ) şi în chilii. În una din chilii există o „laviţă“ dăltuită în rocă, iar dedesubtul ei – un început de firidă. Dacă „Scaunul“ a fost parte componentă a unei „ construcţii“ ( multe prefixe „stră“ în faţa lui „ vechi “ ) , atunci şi acolo trebuie luate în considerare unele firide ( reper pentru vechimea Scaunului poate oferi Platoul cu semne – semne încă nedescifrate; acum foarte grabnic supuse trecerii !). Firida rupestrelor este făcută în perete şi nu peretele face firida precum în cazul zidirii. Peretele despărţitor ce izolează altarul fiind „ artificial“, putem bănui că incinta a fost iniţial o singură încăpere şi firidele – mici altare ale acelor momente. Înspre sud – firida cea mare – nu are aspectul de lucru început, suprafaţa peretelui din spatele firidei arată a produs final şi nu a obiectiv început şi părăsit pe timpul lucrului; poate o piatră a rotării închisă. Prezenţa firidelor - altar în aceiaşi grotă face posibilă aprecierea că momentul primelor dăltuieli în piatră coboară ca vechime spre secolul al IV-lea, în unele locuri, sau înainte de Hristos – în altele ( unde există mai multe indicii).

Firide în aer liber

Autor photo: P. R.

Dicţionar camborean:

răgălie= răgăţână, ratină, spleanţă , schirnoavă,baraidună,buduhală, lişcută.

de Grigore Rotaru Delacamboru