miercuri, 15 decembrie 2010

162. Despre olanul pentru brăduţ



Despre olanul pentru brăduţ


Ce ironie ! . Ograda casei în care m-am născut este vecină în partea de nord cu dealul Vătraiul – aici exisă pini de plantaţie ; dincolo de Vătraiu există pădurea Samaru – unde găseşti şi molizi
, iar în pădurea Băleanca , spre Penteleu , creşte bradul brad. Împreună cu fraţii mei am hotărât să cerem voie să aducem în casă , de Anul Nou …un pui de brad …să-l împodobim, după cum auzeam şi noi că se face. Nu mai avem grâu în hambar ? – a răspuns tata. La aşa distanţă în timp, acum nu ştiu ce să fac: să mă bucur că am văzut brazi împodobiţi numai la nunţi, să mă întristez că n-am avut unul ( cel puţin ) de un An Nou ! Pentru munteni bradul era copac sfânt – cum să-l tai fără nici un rost !? Brazii din curtea bisericii nu erau tăiaţi cu nici o ocazie ( unul străvechi care a avut şi un beteşug a căzut, dar a fost lăsat să putrezească pe loc – ca lemnul din cruci), iar în ogradă să plantezi brazi nu era bine: bradul este fala muntelui .

În seara de Sfântul Andrei – bunica aducea olanul ( îl scotea din ladă) , iar noi aducem grâul şi pământul de flori ( gunoi din pădure – îl căutam numai în pădurea de fag, în văioagele în care frunza a putrezit ). Îl cerneam, îl amestecam cu nisip, cu apă şi cu boabele de grâu şi lipeam olanul cu această compoziţie sub un strat de vreo 2 cm. Pentru primele patru – cinci zile înfăşam acest gogoloi până când porneau rădăcinile; îl udam odată pe zi , aşa peste cârpă. Când apărea moţul primei frunzuliţe îndepărtam cârpa, ne bucuram că anul ce o să vină o să avem noroc ( întotdeauna era semn de noroc: încolţeau toate boabele ) şi aproape de sărbători brăduţul era adunat; în creştetul olanului orificiul era aşa conceput că intra o nuieluşă cât grosimea unui deget; acolo , pentru o singură zi puneam Steaua, în celelalte zile era aşezat un măr: al cunoaşterii – zicea tata şi noi nu înţelegeam nimic – (nici nu era nevoie ). Olanul era cam cât o sticlă de un litru şi de înalt şi de gros, cu forma de trunchi de con , gol în interior şi cu baza mare cu mult mai mare decât baza mică. Acest trunchi de con nu era neted ( bunica îl numea bărdaca pentru brăduţ – deşi era olan - olan), avea trepte, aşa era formula: în clisă de patru ori meşterul olar a rupt ritmul netezimii şi a adăugat inele , umeri– să nu o ia pământul la vale. Cel pe care îl ştiu eu era făcut la roată şi nu era dat cu smalţ, avea ploicică – grunjineii erau lăsaţi cu intenţie pentru stabilitatea mai bună a pământului. Ce vechime avea obiectul nu vom putea descoperi: Aşa l-am pomenit ! – zicea bunica. Când grâul ajungea la 4 -5 cm …brăduţul era o frumuseţe … ocupa un loc de cinste: fundul de lemn pe care era aşezat - era nou. Totuşi presăram pe acest postament ace de brad !

În această zonă de trecere de la deal spre munte nu se cultivă grâul: muntenii au pământ în Bărăgan şi de acolo aduc bucatele. Pădurea de brad nu lasă grâul să crească: bradul ţine rece ! olanul pentru brăduţ - un fel de titlu ca pentru o invenţie, vorbe mari ( şi nu tocmai !),să ocrotim pădurea … plămânul planetei, etc.

Acum în ogradă – în partea din spatele casei au răsărit şi brazi din sămânţa adusă de vânt şi i-am lăsat să crească: acolo în natură; fără să-l deranjăm din rădăcini, de Sărbători împodobim unul nu prea înalt – pentru bucuria şi luarea la cunoştinţă a nepoţilor. Dacă acele bradului sunt vii , prin vârfurile lor se transmite către tine putere, acele care se pălesc fură tăria din om. Cum să ţii în casă un brăduţ care se păleşte !? Tata bănuia că astfel de vorbe erau răspândite în vechime de către străsihaştrii, le repeta când se ivea ocazia şi ne lăsa să înţelegem că sunt de neclintit, că le-a respectat şi dumnealui , altfel cum să ai noroc !

Să fie numai bine !


Autor photos : R. G.


De Grigore Rotaru Delacamboru

12 comentarii:

Daliana Pacuraru spunea...

Va multumesc mult pentru vorbele astea... le-am citit molcom, cu voce tare ca sa poata asculta toata familia si toata casa...
Toti de aici va transmitem salutari!

Dumitru K. Negoita spunea...

Ce obiceiuri si caractere alese, erau odata ... Ce bine-i ca mai pot fi amintite, daca nu pastrate.
Felicitari !

GRIGORE ROTARU spunea...

Multumiri si ... un fel de raspuns:

la adresa
http://poezii.citatepedia.ro/de.php?a=Grigore+Rotaru

Musuroiul

tot despre niste vremuri este vorba !

GRIGORE ROTARU spunea...

Pozele nu prea au spaţialitate … brăduţul este viu!
Păstrez şi lada şi olanul şi obiceiul şi … fac un fel de transfer către nepoţi !
Lada are chichiţă dublă !
Să fie numai bine !

Costea spunea...

Frumoase obiceiuri. Eu le-am recitit pentru că noi locuitorii asfaltului au uitat aceste tradiţii vechi readuse de dumneavoastră pe blog. Mulţumesc!

Abuela Ciber spunea...

Bendita sea la fecha que une a todo el mundo en una conspiración de amor.
(Hamilton Wright Mabi)
.

Deseandote una Nochebuena y Navidad poblada de buenos sentires, recibe mi cariño.

Daliana Pacuraru spunea...

Eu va doresc numai bine si Craciun Fericit intregii familii!
Ganduri bune si pace tuturor!
Daliana

Carmen Gigartu spunea...

Craciun fericit!

Irina M. spunea...

Minunat post!
Va doresc La Multi Ani!
Clipe senine si bucurii alaturi de cei dragi!

INCERTITUDINI spunea...

Am venit cu întârziere..am citit în tihnă, cât să simt mirosul cetinii!
Vezi, suntem români..atât de diferiți..

GRIGORE ROTARU spunea...

În această formulă < brăduţul de grâu > era ţinut până la 1 Martie … în ultima zi din februarie era desfăcut de pe olan, precum am desfăşura un corp geometric şi se obţinea un fel de pătură cu acele grâului înspre cer şi partea dinspre olan era îngropată în pământ …loc arabil , curat şi ferit ( făceam în jurul lui o grădiniţă din beţigaşe ).Bunica făcea această operaţie … îi era teamă să nu facem spargere … olanul era dus în a doua chichiţă a lăzii. La finalul lui februarie din anul acesta o să postez poza în care să se arate cum a devenit brăduţul .
Să fie numai bine !

C.T spunea...

Minunate cuvinte , pline de farmec aparte care m-au facut sa ma simt deja in frumoasa padure cu pini , minunat! LA MULTI ANI!!