vineri, 26 decembrie 2008

44.Semne comune şi element nou




Elemente comune Basarabi: 2.Biserica B4. Pronaos. A doua coloana de la est.Ornat. : siluetă umană ( mongoloid!?) , reţea de romburi , Scorpionul aleargă prada, Saltul delfinului, în dreapta-sus ( a privitorului) o cruce cu braţe egale - la capete cu triunghiuri ( sensuri opuse crucii cu săgeţi) iar in dreapta-jos o cruce copta ( ati intarit intr-o interventie anterioara). Nucu : Photo 183 of 255 la adresa http://picasaweb.google.ro/rot.grigore/RupesteAlunisNucu# . Pot fi propuse momente istorice cat de cat apropiate ?

Element nou : Pe o faţă a minimasivului Dionisie-Nucu găsim o variantă interesantă ( puţin obişnuită) : cruce cu braţe egale înscrisă in cerc - incizie ( roata solara !?) , iar în prelungirea axului vertical un cerc mai mic. Gândul meu de nespecialist mă îndeamnă să fac trimitere la medalionul de la Tartaria , sau la reprezentarea stilizată a unui trovant; alături , tot in acest minimasiv , operă a naturii: Sfera şi Cele Trei Babe; in capătul minimasivului: Cei Trei Elefanţi şi Puiul.

Adresele : http://picasaweb.google.ro/rot.grigore/CeleOptRomburi#

Şi: http://www.formula-as.ro/2008/845/societate-37/pietrele-scrise-din-muntii-buzaului-10460 au legătură cu subiectul.

Piatra - Broscari are formă de ciupercă - o babă; semnele sunt incizate pe faţa pietrei , pe margini, dar şi sub pălărie – de aici bănuiala: hartă a cerului. Piatra nr.2 este de fapt o lespede unde (stupoare !) elementul nou apare. Să fie numai bine !


43. Dualitate

1) La Broscari , Crucea cu brate egale şi perpendiculare apare inscrisa : a) intr-un patrat ( axe de simetrie - doua din patru) - photo 31 of 255 si photo 29 ( degradare avansata) ; totusi la bratul orizontal , stanga, la acelasi capat doua romburi;

b) intr-un cerc - photo 28; c) libera ( neinscrisa) - mai multe locuri.

Adresele : http://picasaweb.google.ro/rot.grigore/RupesteAlunisNucu

http://picasaweb.google.ro/rot.grigore/CeleOptRomburi# au legatura cu subiectul.

2) Pe o faţă a minimasivului Dionisie-Nucu găsim o variantă interesantă ( puţin obişnuită) : cruce cu braţe egale înscrisă in cerc - incizie ( roata solara !?) , iar în prelungirea axului vertical un cerc mai mic. Gândul meu de nespecialist mă îndeamnă să fac trimitere la medalionul de la Tartaria , sau la reprezentarea stilizată a unui trovant; alături , tot in acest minimasiv , operă a naturii: Sfera şi Cele Trei Babe; in capătul minimasivului: Cei Trei Elefanţi şi Puiul.

Crucea -vechi simbol cosmic - rezultat prin producerea dualitatii;participa doua segmente de lungimi egale - nasterea unghiului, D2 se desface in : doua parti daca cele doua segmente au cate doua capete comune ( V - unghiul) , in trei parti daca un punct al unui segment este extremitatea celuilalt segment ( T - tau) si,in sfarsit , in patru parti daca cele doua segmente se intersecteaza (punctul de intersectie fiind interior fiecarui segment). Simbol cosmic;cele doua segmente , in diferite cazuri reprezinta marimi infinite: laturile unghiului sunt reprezentanti. O cruce cu brate fara sfarsit imparte D2 (sau alte spatii) in parti infinite si instaleaza o ordine , prin orientare se poate stabilii pozitia oricarui element dintr-un asemenmea spatiu. De aici prima putere a acestui simbol: ordoneaza. Prin ordonare se creaza si mesajul despre unele valori contrare care prin legea acestei ordini mentin orizontala balantei; prin aceasta fiecare parte devine complementara prin egalitate la pereche: inainte - inapoi, stanga - dreapta, cer-pamant, inima - spirit. Alunecarea de la simbolul realizat cu ajutorul unui singur element la cele realizate cu ajutorul a doua elemente este abia perceptibila; daca asezi oricum niste puncte in plan - nu sugerezi mare lucru, daca folosind aceste elemente realizezi un contur la care mintea poate face trimitere, atunci ai obtinut o forma subtila a energiei totale cu protectie asupra eliberarii pana la decriptare ( decriptarea ingaduie transformarea energiei in alta forma).

Punctul, cercul si sfera sunt elemente ce se transforma in ele insele prin rotatie de orice grad fata de centrul fiecaruia; un punct rotit in el insusi nu produce altceva si nu modifica ce-i in jur ( spatiul) - autodualitate ( idempotenta) .

Nominalizarea mijlocului unui segment produce dualitate: la o rotatie fata de acest punct se modifica spatiul prin aparitia unei noi pozitii ( cea initiala devine virtuala-reper); la rotatia de un unghi plin - partile isi schimba locurile in cadrul perechii, iar la o rotatie completa spatiul se modifica insa partile isi pastreaza locurile initiale.

Intersectia a doua segmente ( directii) pare la indemana , ortogonalitatea tine de pretentie,de simtul masurii, de simtul orientarii , dar odata realizata am ordonat suportul si ne raportam cu exactitate fata de anumite valori ; usurinta de comunicare obtinuta prin acceptarea unui vehicul care nu deplaseaza , nu transforma ,ci produce impresie . Legatura element-numar (printr-o astfel de raportare) devine fireasca.

Crucea nu a fost inventata , ci a fost data ca unitate de masura a orientarii.

La Dionisie, La Agatoane, La Piatra-Broscari, La Basarabi , cu preponderenta , crucile sunt dintre cele cu bratele egale: greceasca, a sfantului Andrei, de Malta, Cele opt romburi, Crucea cu sageti , Crucea cu mere, Crucea copta, etc.

Fata de complementaritate crucea are pozitie duala: formarea unei perchi si prin polarizarea dualitatii apare ternarul ( crucea Tau) sau cuaternarul .

Dintre patrulatere - in ordinea importantei: rombul si patratul; pentagrama si hexagrama s-ar zice ca tin de momentele mai apropiate noua si nu tocmai: Solidele lui Platon , de exemplu , erau cioplite in piatra cu 1000 de ani inainte ca filozoful , prin cuvant greu , sa le reevalueze.Este posibil ca scrierea Broscari sa aiba o vechime cu multe zerouri:de la segment la icosaedru si la autodualitatea tetraedrului - drum lung.

Includerea combinatiei de segmente in diferite forme geometrice mareste campul posibilitatii de incifrare dar si volumul de informatie ce ar putea fi transmis.

Omul vechimilor prefera aceste segmente si daltuia mesajul facand trimitere la numere: repetitia elementului (in real) producea numarul ( in virtual). Felul si pozitiile elementelor , diferitele rapoarte ale masurilor lor - sunt asa-numitii alti parametrii: prin raportare la dimensiuni, pe baza de transformari poate fi gasit numitorul , insa unind termeni complementari ( doi, fireste !) se formeaza al treilea.

3) Cu silabele au voie a se juca matematicienii , poetii ( lectia despre sonet ) şi comentatorii. De exemplu : AGATON = A + GATON (aminteste de goti); AGA + TON ( aminteste de turci ) ; AGAT + ON ( te poti gandi la orice ) ; AG + ATON.

Trebuie sa recunoastem ca oricare idee (chiar cat de traznita !) daca nu este invectiva,

intr-o revista-divertisment este simpatica . Cine considera ca a fost incalcat dreptul la acces catre bunul-simt , da buna-ziua sau se face ca nu a citit si trece mai incolo !

4) S-a starnit vifornita ! inseamna ca articolul este valoros .

Nu cred ca a spulberat cineva o mana de faina ca sa zicem noi ... ce frumos ninge !

Nu ! Sufla la Bosoveiu” !

5) Este rau si asa : unul sa zica si celalat sa dea din cap ca a inteles si ca o sa aplice totul intocmai ... Daca autorul a gresit ( Doamne, fereste !) , atunci trebuie dezvoltat algoritmul care pune in evidenta eventuala greseala. Atat ! Atacul la persoana deranjeaza un pic puterea de curgere a comentariilor . Buzoienii vor si comentarii molcome ( prin contrast : au sangele aprig !).

6) Formula A.S. si-a propus a sterge ridurile cititorilor : de foarte multe ori a reusit , deci este bine ca exista si ( slava, Domnului !) avem unde comenta .

7) Pana la proba contrarie trebuie sa consideram ca LUANA coboara din onomatopeic ,deci a aparut in perioada cand cuvintele galgaiau articulate fiind.Deci:aua ,Luana, holalo,ogaga,feregaleasa,etc.vin de dincolo de limbile pamantului-sunt intangibile.

8) Pentru mine articolul ramane un model de expunere lirica a unor situatii si notiuni delicate ( necercetate - unele , aproape inexprimabile - altele).

Sa fie numai bine !

joi, 25 decembrie 2008

42. Intrepatrunderi





Alaturi de sabii akinakes , diferite forme de cruci, compozitii cu segmente , la Nucu - Fundu Pesterii intalnim rombul: diagonala mare si latura prin raport produc numarul de aur. Crucea malteza se constituie din opt triunghiuri – parti ale pentagonului regulat ( !?); cercul circumscris la o cruce malteza este impartit in opt parti congruente. Crucile malteze de la Nucu şi Basarabi sunt desenate fara stiinta impartirii cercului ( operatie simpla in acest caz: axele de simetrie ale pătratului ...)

-totusi este un pas important catre folosirea simbolurilor complicate.

Daca folosirea punctului ca suport pentru transmiterea mesajului este considerat primul pas ( nr. 1 in protoscriere ) , scrierea ce rezulta folosind numai punctul suporta incifrari ametitoare : trimiterea catre Inceput, manifestarea Absolutului prin aceasta forma a nimicului , necuprindere in finitudine , lumina in intuneric , etc. dar si legatura cu numarul sunt ingradiri care ... protejeaza prin strajnicie un mesaj.

Sunt foarte putine locurile unde s-a folosit numai acest mod de scriere ... punctiforma ( punctiforma ...cuneiforma !): harti ale cerului , harti terestre ( incizate; un punct in altorelief este usor de spulberat). Sirul de puncte - ca ornament - cere interpretare; de exemplu o spirala simpla este fixata cu mult mai usor folosind puncte - daca suportul este piatra.

Adresa: http://picasaweb.google.ro/rot.grigore/CeleOptRomburi# inlesneste dezvoltarea acestui comentariu. Inciziile de felul celor de la piatra Broscari ar reprezenta pasul nr. 2 intr-un clasament universal al folosirii semnelor: este folosit segmentul ca unic element , dar posibilitatile de combinare sunt in numar mai mare.

Ca sa obtinem un cui folosim deja doua segmente; cuneiforma este o scriere - semnele incizate la Buzau,Neamt , Basarabi - nu stim ce reprezinta ( unele !).

Sa construiesti un alfabet ( local) folosind un singur element - este o idee ( geniala) ; unele semne de la Broscari sunt si pe tablitele de la Tartaria şi daca cele din urma au vechime , atunci pentru cele dintai cate zerouri sa folosim ? Sunt semne la Broscari ( chiar si piatra nr. 2) care au o frumusete speciala - cu toata raceala geometrica.

Rombul de la Fundu - Pesterii ( Serafimul) emana caldura! De vina o fi apropierea de roiul de sabii akinakes - toate indreptate spre in sus - si in acest iures de roire - El - Serafimul - asista calm si (oarecum) distant. Prin alegerea dimensiunilor ( si felul executiei lucrarii) ni se transmite ca faptuitorul era senin si impacat cu vremurile.

Daca stramosii nostrii reprezentau rombul pe placi de teracota ...

Legatura dintre crucea malteza si Figura celor opt romburi este evidenta: am gasit acesta figura ca element de ornament central pe platca de la o gluga ( nu neaparat dacica ); figura a fost preluata ca element decorativ ( prin repetitie ) la scoartele tesute in zona ( poate si in alte zone ) si mai nou la goblenuri.

Scrierea automata a geometriei – mi se parea o propozitie absurda!

Simetrie, coliniaritate,repetitie, numerologie, perpendicularitate, continuitate prin intredupere,paralelism,limitat - nelimitat,proportionalitate,numarul phi, numarul pi, in sfarsit : mai toate poligoanele interesante ale geometriei plane se regăsesc , participa , se intrepatrund intr-o simfonie a perfectiunii greu de egalat.

Mult timp am considerat ca opera este un moft a celei ce a navadit, dar intalnindu-l in atatea locuri si pe diferite suporturi ( pana si incizat ) am incercat sa-l reproduc prin mijloacele geometriei: stupoare ! nu a fost usor ! Prin inversunare am ajuns a ma lamuri ca aceasta rozeta acopera un procent mare din opera lui Euclid.

Daca nu este posibil sa apara adresa notata aici - comentariul nu are nici un rost.

La Zacatoarea strasihastrilor acest semn era expus pe peretele fatada.

La Masa Cinei de Taina din curtea bisericii din satul Muscelul Caramanesti semnul era incizat in teica, in interior , nu stia nimeni de el pana cand , prin accident, au spart aceasta opera de arta ( piatra cioplita – metoda folosita la grote).

Daca cineva isi facea car nou , aplica pe fundatori , prin ardere aceasta figura.

Un prieten priceput in animatie s-a jucat cu cele opt romburi si a sugerat ca plimband romburile in diferite combinatii ne putem imagina totusi spatiul guvernat de mai multe ( decat trei ) dimensiuni. Serafimul , Broscari , teracota , Zamolxis , Egipt, Numarul de Aur ( in fig. K5 – l-am descoperit de cel putin noua ori ) ... am comentat despre acestea cu gandul ( curat!) ca idei chiar indepartate de subiect ( si nu tocmai ) pot ajuta cat de cat pe un eventual norocos ce ne-ar oferi cheia dezlegarii acestor inscriptii.A fost dezlegata Tablita de la Policiori !? Sa fie bine !

miercuri, 24 decembrie 2008

41. Situatii comune

Cripta din biserica B 4 - ( Basarabi - Murfatlar ) şi criptele în piatră ( morminte ) ale sfinţilor călugări - Văvălugi.

Asemănări: - formele de trunchiuri de piramide cu bazele mici < în jos >;

- baza mare este de fapt lespedea acoperitoare ( lipsă la Basarabi !)

- la partea de sus a criptei – un lăcaş de sprijin pentru lespede şi – al doilea

pentru nivelare. Este vorba despre umărul dublu.

Deosebiri :

- după urmele lăsate de instrumente - tehnici diferite - materiale diferite !

- la Văvălugi criptele sunt acoperite : încă mai dorm în ele sfinţii călugări; în loc de perne au pietre sub cap. La Văvălugi unul dintre călugări ar fi străsihastru sau că ar avea adunate la picioare oasele - mai vechi - ale unui călugăr de dinainte .

40. Interpretari nevinovate … si documente ( 4 ) 1) Daca intr-o anumita discutie , cu oameni care nu-s de-ai locului , amintesc despre iarba inalta si

1) Daca intr-o anumita discutie , cu oameni care nu-s de-ai locului , amintesc despre iarba inalta si buna pentru albine , asa de inalta ca daca merg 200 metri mai incolo cei din familie nu prea mai stiu unde sa ma gaseasca , ei bine , se declanseaza zambet: panganele poeticesti ! Nici mie nu-mi pare rau : stiu ca nu am mintit si invit acele persoane la Gosa ( langa Muscelul Caramanesti) , la Zapodie ( langa Bozioru ), la Ulmet ( inspre Balanesti) , la Martire ( intre Alunis si Nucu ) , la Valea Larga ( daca este nefumator ). Deci , iarba inalta ( cat omul !) , chihlimbar , energii subtile

( si abur albastru si ceata albastra ) , noaptea cade pe cetini cea mai fantastica luna , ziua se desfasoara pe cer un asa albastru ca numai ingerii cu bataia de aripi poate sa-l clinteasca putin , in amurg sau in zori - fie prin paduri de mesteceni , fie strecurandu-se printre megalitii uriesesti - umbrele albe ale strasihastrilor; - Ai vazut si tu ce am vazut eu ? - intrebi pe cel de langa tine. - Am vazut , dar imi este frica sa zic- ti se raspunde . Ca sa scrii despre acestea - nici vorba.

Copil fiind asistam cum se ciondaneu oamenii vreunui sat cand infiintau o stana : de unde sa aduca cioban ... De la Nucu ! Din neamul lui Zaican ! Al batran avea trei fluiere si sapte cavale : nu canta orice cu oricare dintre ele; anumite plangeri trebuie cantate cu un anume caval . Le zicea plangeri pentru ca ascultandu-le ( oricine ai fi fost ! ) te facea sa plangi; noi - acum - le zicem doine . Foarte rar canta la fluier ceva saltaret = usturat: se sperie oile; la o plangere si oaia se inmoaie: filozofie simpla - de cand stancile ! -De ce tropai ? - zicea Eminescu , cand vroia sa fie incordat in ascultare . Intepeneam locului de la primul sunet , numai fiorii ne forfaiau trupul a necuprindere . Nea Zaican purta cioareci , camasa alba incretita prin cingatoare , iar caciula avea cerc dublu - ca a lui Decebal ( pe Columna ). De la mosii lui stia de strasihastrii dar ocolea subiectul : zicea pe ocolite celor mari ca el este pacatos , ca a iubit multe femei , ca nu-i de nasul lui subiectul. Sucea cuvintele ca sa nu intelegem noi - copii, dar noi intelegeam - cum altfel! Stia de balada Miorita , o zicea plangand tinand cavalul cu mainile , nu departe de gura , ca pe un microfon . Va rog , sa filmati : un cioban plangand Miorita pe-un picior de plai , in Muntii Carpati - ce ar zice Holiudul ?! Din cand in cand se oprea din cuvinte si completa plangerea cu leganarea dureroasa a cavalului ; pentru noi - copii de atunci era asa de sfasietor momentul , cu o asa mare putere de convingere , ca , acum , dupa atatea decenii, cand ajungem in zona şi ne loveste cate un fosnet subtil , ne intrebam din ochi ce este , dar nu indrazneste nimeni a scoate o vorba , ne raspund paltinii si mestecenii : -canta al batran- . Nu vreau sa aduc suparare : Miorita suporta numai cavalul ; nici un alt instrument nu poate exprima asa de bine durerea fara sfarsit !

Miorita s-a nascut in Tara Luanei:Alecsandri a facut mici retusuri , dar nu a avut curajul , in varianta pe care a publicat-o, sa introduca vreun moldovenism ( i-ar fi facut placere dar ...).-Pe-un picior de plai- adica unul dintre ele; am zis : in zona sunt atatea zapodii ! Steaua care a cazut la nunta ciobanasului s-a metamorfozat in semn si a intrat ( prin incizie ) in fata pietrei-Broscari. Eu asa cread: de aici trebuie sa inceapa oricare dintre interpretari.

2) In fata Bisericutei lui Iosif se afla un molid rosu : cei cu forografiile se rasfata si-i zic Uriasul . Traieste in zona un fost miner ( a lucrat si la chihlimbar si la baraj) si a ramas ( de la cantecul chihlimbarului ) cu defectul ascultatului : la doua - trei luni se duce la molid si-l asculta; - Unde ai fost ? - La Molid ! - Ce urmeaza ? -Va fi liniste.

Pretinde ca sevele , in urcarea lor , trimit o melodie spre in afara şi , cine e in stare o interpreteaza sa fie de folos oamenilor. Un alt prieten ( patimas drumet + fotograf ) a surprins momentul cand aburul albastru dansa - pe la jumatatea molidului - se vedea prin copac dincolo; fenomenul apare fara vreo regula ( cauza) si putini sunt cei care au vazut si ( pretinde fotograful ) unul singur este cel care a filmat. - Da- l in eter !

-Nu ma lasa. Este imposibil sa afli mai mult : se zice ca molidul a fost plantat de Sfintia - Sa Calugarul Iosif. Altii spun ca are o vechime mai mare. Oricum ar fi : trebuie ocrotit ; nici nu vreau sa pronunt numele utilajului de taie copacii !

3) Se mai intampla : Lacrima zeului / ascunsa in munte / sub forma de cantec / pe tine te-asteapta / sa o duci in vitrina ./ Priveste: valuri imense / de cand inceputul / ce durere ascunsa / si-a ingropat zeul (in munte )/ si luna aluneca peste Lumea Luanei.

4) Intalnesti afirmatii de felul : acest semn incizat in piatra cutare este vechi de 27000 ani ; te uiti la piatra , intr-o zona neutra a ei incerci un semn mic si ai surpriza ca si dalta si ciocanul ( unelte contemporane ) sar in sus , nu au eficienta . Ce unelte a folosit strmosul acela al nostru - primitivul , ca doar a taiat cu nadejde in piatra , nu s-a jucat; jucarii (distructive !) sunt scrijeliturile de acum : Alina + Nelutzu = love !

5) La Gura Santului ( sub Varful Gosei ) - primavara ies brebeneii , fara de numar.

-De ce ,or fi crescand aici asa de mari , nea Ioane? - Asa li-i sadina ! Sa fie bine !

39. Interpretari nevinovate … si documente ( 3 )

1) Internet; cautare cu un singur cuvant : GOTII si mi s-au oferit 42 de compartimente ( scrise de specialisti) . Am facut comanda cu celalat cuvant : GETII si mi s-au oferit 46 de compartimente. Deci , scorul : 46 – 42 ( in favoarea getilor).

2) Fiecare din cele 42 de studii cuprinde si propozitia : gotii au venit din zona Gotland de la Marea Baltica la inceputul secolului al III-lea si se stabilesc in spatiul de la nord de Marea Neagra.

Alta: getii erau popor de neam tracic , care pe la 339 i.e.n. locuiau pe ambele maluri ale Dunarii de Jos. Nedumerire : pe la inceputul secolului al III-lea e.n. de ce a mai fost necesar ca gotii = getii sa vina dinspre Marea Baltica ?

3) Am copiat si urmatoarele : ,, Sfantul Sava de la Buzau este cunoscut si sub numele de Sava Gotul, deoarece, in actul sau martiric se arata ca el era socotit „got de neam”, in vremea cand Dacia era stapanita de gotii migratori.

Sava a fost sanctificat în urmă cu câţiva ani, Sf.Sava Gotul fiind astăzi patronul spiritual al Buzăului. Scrisoarea se găseşte la biblioteca Vaticanului.,, Am zis si eu ca trebuie sa stiu pe cine am patron spiritual;santificarea nu se face fara temei.

4) Procedura dusului scotian : ,, fumos vorbiti,, si ,,nu mai aberati,, nu ma clinteste . Intreb si eu de ce zice lumea ca a existat Sf. Sava , il facem patron spiritual si-i zicem Gotul ! Unde-i aberatia ?! Si de ce aberatie - este o discutie; daca getii = gotii , atunci ii consideram sedentari sau migratori ? Am vrut sa pun in cumpana o chestiune de logica : probabil ca nu am reusit . Articolul vorbeste despre frumusetile si parfumul de mister din zona; acolo natura are frumuseti ca din alte lumi si articolul surprinde aceste subtilitati care tin de inefabil. Eu am scris ca de-o bucurie : uite , cineva a vorbit asa de frumos despre locul natal.

5) Alecu Russo cat a stat la Soveja a cules floarea poeziei populare romanesti :

Miorita. Soveja este peste deal de Nucu ! Cei doi ciobani , dupa ce au faptuit napraznicul omor , ca un fel de autopedeapsa , au cioplit cu ghionoaia marind grota

( geto-dacica a strasihastrilor) de la Alunis: Bisericuta dintr-o piatra , transhumanta si Miorita. Atat! Sa fie bine !

vineri, 12 decembrie 2008

38. O mica polemica

Athosul romanesc

Vlad şi Simion, doi ciobani, au dăltuit în stânca acum mai bine de 700 de ani un lăcaş de cult creştin după ce o voce le-a poruncit în vis să iscodească în inima muntelui. Le-a mai spus că vor găsi o icoană a Maicii Domnului.

Bisericuţa, una dintre cele mai vechi din ţară în care se oficiază liturghii şi acum, se află în triunghiul vestigiilor rupestre Aluniş-Nucu- Bozioru, cunoscut drept "Athosul românesc". 8-10-2008, ora 15:03

Adresa : http://www.tvr.ro/articol.php?id=42100&c=129

Hramul bisericii din Aluniş La începuturi, Biserica din Aluniş a fost adăpost folosit pe timpul transhumanţei ( cu secole înainte de Hristos). Călugării dacilor ( cei cu straie albe ) au fost următorii „propietari“, au mărit incinta şi au adăugat o chilie ( cea de la baza minimasivului de aici). Dacă se va dovedi că platoul de la vârful acestui minimasiv a fost Platou de sacrificiu, atunci pe lângă străvechii călugări au participat la dăltuirea incintelor şi populaţia unei anume comunităţi ( ritul sacrificiului era întocmit şi suprvegheat de însuşi preoţii geto-dacilor). Cel azvârlit în suliţi , dacă nu murea – era blestemat. Influenţa goţilor asupra incintelor este greu de bănuit ( doar dacă unele litere dăltuite-n pereţi sunt şi dintre cele imaginate de Wuilfila , dar nici atunci). Părerea lui Odobescu în această problemă este greu de combătut. Vârful Goţilor se află ( dinspre câmpie ) până în rupestre, iar lacul Goteş ( înspre munţi ) dincolo de rupestre. Concluzia normală : goţii ştiau de rupestre ! În această parte de lume, creştinarea geto-dacilor s-a produs în prezenţa goţilor; există un paradox : regii goţilor organizau campanii de prigonire împotriva creştinilor, dar aveau creştini în rândurile lor de până să treacă Prutul spre Câmpia Română. Goţii se luptu cu morile de vânt : Calul Troian era în cetate. Populaţia locală din secolele III şi IV nu a avut nelinişti faţă de noua religie : majoritatea perceptelor creştinismului sunt în concordanţă cu religia veche, a străsihaştrilor. Întrepătrunderea între celor două religii a durat până la … Daniel Sihastru. După edictul dat de Constantin cel Mare – populaţia locală a primit dublă confirmare : noua religie seamănă şi se completează cu cea veche. Comunitatea sihaştrilor creşte : este nevoie de o incintă mai mare;grota celor doi ciobani trebuie mărită : „ adâncirea“ prin dăltuire se produce în toate cele trei dimensiuni, cu un avans considerabil spre partea unde va fi altarul. Adăugarea de spaţiu - după secolele III – IV : masa din piatră, încercarea de a separa altarul de restul incintei, încercarea de a poziţiona altarul spre răsăririt, crucea de piatra ( neadăugată !) sunt dovezi suficiente că această parte a operei ţine de creştinism. Extinderea bisericii Aluniş s-a făcut pe structura locuinţei rupestre: ceea ce s-a anexat are ca sprijin minimasivul grotei; s-au făcut incizii cât să intre capetele grinzilor şi s-a executat un şanţ longitudinal pe masiv, în piatră cu scopul de a fi creată legătura dinte vechea şi noua construcţie . Acest şanţ este o soluţie ingenioasă : permite învelitoarei să se ascundă încât apa de precipitaţii să nu scurgă pe piatră în interior. La Biserica Aluniş acest şanţ nu este vizibil ( decât dacă escaladezi podul anexei), a intrat în structura acoperişului nou. La biserica lui Iosif din Nucu şanţul este vizibil pentru că există numai grota, faţa este liberă. Şanţul incizat de la Iosif certifică : fie că a existat bisericuţă - clădire în prelungire,ori că sfinţii călugări ( cei creştini) aveau de gând să realizeze construcţia şi din anumite cauze lucrul s-a întrerupt. În favoarea ipotezei că a existat biserică – anexă este şi poziţia actualei incinte : se află în partea de nord a minimasivului; alegerea acestei poziţii ne spune că a fost dăltuită până la apariţia creştinismului aici. Găoacea iniţială avea rolul de adăpost sau trebuia să ascundă ceva; grota lui Dionisie are poziţie de observator. Comunitatea pustnicilor a crescut pe Valea Bordeielor şi a fost necesar ca una dintre incinte să devină biserică ( pentru nevoile cultului ). Eventuale „sondaje“ în solul din faţa chiliei lu Iosif ar pune în evidenţă eventuale urme de zid de fundaţie, o lucrare de tip şantier areheologic ar fi mai greu de executat, celebrul Molid Roşu ( 900 ani !) trebuie protejat cu orice preţ. In 1578, Doamna Neaga improprietareste schitul, cu hramul \"Taierea capului Sf. Ioan Botezatorul\", cu o mosie şi inzestreaza biserica din satul Alunis cu o usita incrustata cu chihlimbar . Cine nu a vazut aceste minuni in realitatea lor - ar fi bine sa-si vada de drum, poate manji cu noroi niste pietre banale si sa tina minte : acestea sunt pietrele sfinte ale poporului roman; ceea ce este sfant nu poate fi nici pangarit , nici blestemat ... daca totusi o faci, ai grija ca functioneaza legea bumerangului. Nu este vorba de propaganda religioasa ( si daca ar fi , ce te deranjeaza), este vorba de cel mai faimos sntier arheologic al romanilor ( care nu trebuie organizat stiintific ) , daca te pricepi - indrazneste , daca nu ... vrei sa sustinem ca aceste bijuterii nu exista. Ca sa vezi ca cei cu smerenie de aici au dreptate - incearca sa cioplesti , in relief , o litera oarecare pe un bolovan neutru şi povesteste aici cum te-ai nevoit , ca vom fi numai ochii. Cine are ochii , cred ca a citit ... Totusi: Sa fie bine ! S • Grigore Rotaru Delacamboru

miercuri, 10 decembrie 2008

37. Interpretari nevinovate ( 2 )

Daca un articol produce vifornite ( mai este necesar sa adaug ?!) , inseamna ca este foarte valoros . Sunt nevoit sa fac mai multe precizari :

1) Subsemnatul nu-i specialist nici in istorie , nici in arheologie , nici in probleme de lingvistica ; aua , eu sunt buzoian , m-am nascut intr-un sat din zona respectiva . Deci interventiile mele au o doza de subiectivism : pentru cauze ce tin de locul nasterii sale , un om este capabil sa intre in dispute mai aprige decat cele dintre fanii unor echipe de fotabal ( asta ne-ar mai lipsi: sa nu fie asa ! ).Totusi , sunt hotarat sa afirm numai despre ceea ce am vazut cu ochii , sa nu fiu prea sigur de ceea ce imi spune al treilea ochi , sa cer parerea altor persoane , eventual sa le ascult.

2) Va rog , sa dati pe NET: Sava Gotul si Scrisoarea Bisericii din Gothia catre Biserica din Capadochia . Sa aliniem niste propozitii pentru un eventual algoritm :

- aceasta scrisoare exista ( nu este ceva despre care sa se spuna ca a fost - exista );

- la fel: scrisorile 164 si 165 scrise de Sfantul Vasile cel Mare;

- cat timp gotii au fost federati , aceasta parte s-a numit Gotia. Daca getii = gotii si au ajuns federati dupa Retragere , mie nu-mi convine ( dar daca o fi fost asa-ce sa fac !).

- numele Gotia apare in atatea scrieri ; intamplarile au loc in secolele III-IV d. Ch.

- ca Sfantul Sava a fost martirizat - este indubitabil . Daca Sfantul Sava a fost get si nu got si l-au martirizat getii – atunci rau au facut ! La Martire ( loc despre care se vorbeste si in articol ) au fost martirizate 12 persoane ( femei si copii)-getii sau gotii (?) si care au fost motivele ( ? ) . Getii aveau religia straveche ( in mai toate punctele compatibila crestinismului ( noua religie) - mai putin felul sacrificiului;de ce ar fi alergat getii dupa crestini prin paduri ( ? ) . Sunt nevoit sa observ ca daca eliminam gotii ramanem cu martirii si aruncam aceasta greutate in spatele getilor . In comunele din zona : se vorbeste despre satul in care au slujit Sfantul Sava si Sansala , despre locul unde a fost inecat Sfantul Sava ( in Musaios ); in prezent sunt atatea familii Sava. Reamintesc toponime : Lacul Gotes , Varful Gosei , Varful Gotilor , inscriptia de pe Tezaur ( cu scriere dute - vino) , cetatea de la Pietroasa ... Sa evit repetitia , va rog , dati pe NET : Strasihastrii si economisesc o parte din vorbe.

3) Al treilea ochi imi spune ca sunt geto-dac ; dovezile din zona sunt mai numeroase decat in cazul gotilor , dar nu sunt cercetate . De exemplu , pe acolo nimeni nu mai poarta gluga: trei familii din zece au aceasta piesa ( in lada !) , chiar in doua variante : gluga de toate zilele ( canepa in canepa ) si gluga de zile mari ( lana in lana). Copil fiind am vazut oameni in costumul imortalizat pe Columna. Posed (descoperite in zona) un ciocan , o zabala ( dacica !) si un brazdar al plugului de lemn ; cineva avea o arma akinakes. Adica daca vorbim despre goti nu eliminam pe geto-daci: -Gedi , piatra scumpa a getilor- este vorba despre rumanitul de Colti . Deci ?!

4) Alexandu Odobescu a vizitat zona , a sapat la Pietroasele , a fost la grote , la schituri , la Calugarite , La Maici , La Tainite , etc. Prima interpretare a scrisului dute-vino si acuarele despre grote si locuri in general ...era un geto-dac convins , dar nu a eliminat gotii. Simt ( nu afirm !) : este greu sa demonstram ca gotii nu au fost pe la noi !

5) Daca getii = gotii si au venit dinspre Nistru spre Prut , nici asa nu-i bine , pentru ca asta inseamna ca in secolele I si II nu am avut in zona decat triburi de daci.

6) Sunt adeptul unei teorii unice : sa ne luminam ! O noua mistificare nu ar ajuta pe nimeni . Daca in zona rupestrelor - Wulfilla a lasat o inscriptie ( credibila !) , atunci trebuie cercetat locul La Tocitori, trebuie gasit cel de-al doilea tezaur !

7) Cineva , nume greu , studiaza aceste inscriptii : Broscari ( 1, 2, 3, . . .) , Policiori, Ulmet, Alunis , Nucu, Basarabi - Murfatlar, si altele.

Daca timpul a avut rabdare ! Sa fie bine !

36. Interpretari nevinovate ( 1)

36. Interpretari nevinovate ( 1)

Adrese :

1) http://picasaweb.google.com/rot.grigore/BrazdarulDeFierDeLaCamboru#

2) http://picasaweb.google.ro/rot.grigore/STRASIHASTRII?authkey=npNWNmxWvsY#

1) Obiceiul ca pietrele sa fie scrise - dupa cum spun specialistii - se cufunda in imemorial ; semnele de la Broscari - Buzau si Farcasa - Neamt au vechimi ametitoare. Deci , dincolo de memorie : primele semne ( care in diferite constructii devin simboluri ) sunt : punctul şi segmentul. Am fotografiat Piatra nr 1 - Broscari si la adresa nr. 2 notata mai sus sunt desenele ce am putut realiza , cat mi-a permis puterea de intelegere. Suprafata respectiva ( insa in viitor ) trebuie impartita ( nedistructiv !) in regiuni ( prin niste benzi albe ) ca sa fie evitata repetitia prin suprapunere , un specialist ar dori sa priveasca si ansamblul , daca inlantuirea de semne o sa produca propozitii !? (este posibil sa apara - virtual - mai multe semne) : ce contine sfarsitul de fotografie nr. 167 (exemplu) sa contina si inceputul de fotografie nr . 168. Semne comune: Broscari,Basarabi-Murfatlar, Sinca -veche , Policiori, Nucu …

Piatra Broscari nu contine si alte semne ( onduleuri , litere ale vreunui alfabet cunoscut ): numai segmente si puncte . Asa arata semnele: privite numai , fara sa se tina cont de intreg; pentru mai bine ar fi nevoie de aparatura photo de mai inalta performanta. Semne comune : placuta de os de la Mitoc - Botosani ( 27.000 B.C.) , picturile de la Mezin - Ucraina , 18000 ani B.C. , la Cuina Turcului

( 11000 ani B.C.) cu un singur semn : unghiul geometric ( V ) , bradutul incizat pe o piatra la Danceni , R. Moldova - 5000 ani B.C. , etc. ; deci intr-un interval format din atatea milenii gasim semne comune in formarea carora segmentul este atotputernic: prin diferitele-i pozitii ordoneaza , partea unor simboluri complexe ( triunghiul , rombul , crucea , bradutul , ...)

Fata de anul 1964 ne aflam intr-o situatie mai buna , s-a acumulat informatie , s-au dezvoltat teorii , analogii , se compara , Daca aceste semne de la Broscari si celelalte sunt semne - surori cu cele de la Tartaria ( sau sunt numai rune secuiesti dupa cum zice o persoana) se va afla. Despre piatra aceasta , si nu numai , se stie demult , prezentul a introdus-o in circulatie prin nevoia de senzatie . Daca - i lucru serios, trebuie date-n vileag toate pietrele . Din ce in ce la numar mai putini sunt cei ce mintea vor sa-si oboseasca ... La Tartaria s-au gasit maxim 50 cm2 de semne ; piatra Broscari are 3 m2 semne.

Mai sunt lucrarile artificiale - varfurile retezate - sub pamantul lor , la diferite adancimi , sunt pavaje si lespezile din -mozaic- au pe dorsala semne ; in fata Bisericutei lui Iosif ar trebui facute sondaje nedistructive ; anexa Bisericii dintr-o piatra de la Alunis are pavajul la vedere , dar ...Zapodiile si rascrucile buzoiene de munte sunt insemnate: daca nu ici , atunci ,colo mai vezi o cruce . Cel putin crucile au semne ( tot nedescifrate !) ale vreunui alfabet - sute de cruci - nu este vorba de cele din cimitire. Despre semnele si literele din grote o sa vorbesc mai incolo - consider ca nu sunt atinse de vremuire , desi timpul a avut rabdare si cu ele.

2) Interpretarea poeticeasca a semnelor gasite la piatra ce este numita Omul care priveste Steaua Polara: Vezi ( priveşte ) linia - de ce dai ocol! Inauntru, e gol - nu distruge ( acoperisul) carcasa ! Sub rădăcină ( la capătul …) plânge ( prin cântec ) cel mutat ( strămutat) in lumina. Jocul zeilor ( stăpânilor ) - fără puncte ( zarul) ridica lacrima de sub munte. Urmează linia-(altfel ) zeul (tau) te-o părăsi ! Nestatornicia alungă - pe apă ( du - te ! ) cu grabă. Cele patru din nouă tării ţinute - verticala , cealalta pluteste ( orizontala , cumpăna ) o panza (gingasa). ( o figura la adresa notată mai sus ).

3) Am inmanat aceasta interpretare unei persoane cunoscatoare ( in semne ), (fata de mine -nestiutorul) ,citea , privea piatra si zambea si mai citea un cuvant si tot asa ... Aua , eu sunt buzoian ! am tipat eu. Nu este rau - a zis , insa tot a zambit ! Sa fie bine !

duminică, 7 decembrie 2008

35. Comentarii la Formula As 845

Adresa :http://www.formula-as.ro/2008/845/societate-37/pietrele-scrise-din-muntii-buzaului-10460

La articolul de la adresa notată mai sus :

Aua …Daliana si Luana erau surori

http://eblogs.ro/roderick/2008/11/24/o-zeitate-vinca-turdas-numele-tartaria/#comment-115

De la adresa de mai sus :

“Dăliana

Pleacă Leana [uneori: Lina ] la fântână,
Dăliana-i fată dalbă
Cu două cârcege-n mână.
Găsi apa tulburată,
De voinici înconjurată.
“Voi voinici, voi vânători,
Ce cătaţi aicea-n zori?”
“Noi pe tine te căutăm
Şi cu drag îţi închinăm”
La mulţi ani cu sănătate
Să aveţi parte de toate.”

O colindă oarecum similară:

“Fiică dalbă de-mpărat

Fiică dalbă de-mpărat
Lumnioară, ochii-s negri
Dimineaţă s-o sculat

Faţa dalbă şi-o spălat
La fântân-o alergat

La fântână la făjet
Unde curge apa-ncet

Şi-mprejur p-ângă fântână
Sunt feciori de-a ei măsură

Ea-n fântână s-o-aplecat
Junii la ea s-o ţâpat

Inelu’ i l-o luat
Inelu’ i l-o luat

Adă june inelu’
Putrăzâu-ai ca măru’

Rujini-ai ca ghieru’
Rujini-ai ca ghieru’

Ca ghieruţu plugului
În postul Crăciunului.”

Daliana fiica dalba , avea fata dalba , ochii negrii , trupul cu elongatii de nuia de alun , cand mergea se legana , cand vorbea te fermeca ( in alte variante), este sora mioriticului – cel cu fetisoara – spuma de lapte ( balada s-a nascut in aceasta zona)- in zona de Curbura ( munteneasca): Aua ,aua , aluan ! Unele cuvinte noteaza momentul trecerii de la faza onomatopeica ( cu nuante metaforice abisale, puteri pe care numai poreclele - ca simple cuvinte - le mai au) . Daliana era blonda prin dat ( prin gene ) , iar floarea ei preferata era dalia; cu siguranta era constienta de propria frumusete pentru ca , la nevoie, a nevinovatie era in stare sa dezvolte meleancolisme ( talente !). Daca unui om dinamic , de initiativa ii atibui apelativul : zbarnog – faci economie de-o caruta de vorbe ! Va rog,. sa observati : zbar + ceea ce urmeaza nici nu mai analizam ; prima parte ne-a pus in tema totalmente : unul care tasneste … ca pasarea , care se zbate …

Despre Luana : formatiunea deluroasa Vatraiu contine in strafunduri celebrul chihlimbar de Colti - romanitul. Localnicii spun ca daca ajungi spre varfuri si de poposesti a hodina - sa te ti treaz, ca daca atipesti - pentru timpul ce vine ramai infiorat si ti-i drag sa canti : <>. oricum nu-i de gluma : Luana stia sa fure culorile chihlimbarului, le amesteca in apele unui lac in care apoi se scalda ; cine zareste parul ei fluturand in zare primeste un semn bun - undeva intr-un cuibar chihlimbarul o sa cante si norocosul stie unde sa caute. si noi avem comori !

Cu usurinta deducem ca Luana - nici vorba - nu era blonda ! Cel mai valoros chihlimbar are culoarea negru - verde , cel mai putin valoros : cel galben ca mierea . Luna are un A.

Omul care pleaca dupa chihlimbar face strigare : aua , vecine , esti gata ?! Aua = ma auzi , o atentionare de distanta : vezi ca vreau sa-ti spun ceva , fii atent ! Auaaaa = viiiin ( strigare incifrata : pericol , plecati din cale !). Auaaaa = imi place de tine ( sa-mi vorbesti , sa ne intalnim , etc) are valoare timbrul vocii din momentul respectiv. Luana a fermecat pentru totdeauna chihlimbarul : cine il poarta – atrage ! Numai de cantecul chihlimbarului trebuie sa te feresti ; mai ales barbatii. Cum auzi primul sunet trebuie sa-ti astupi urechile . Cuibarul de chihlimbar canta o singura data : cand este descoperit in strafunduri , cand te afli aproape . Esti atentionat sa actionezi cu delicatete : sub zece grade este casant ! De cum a fost gasit firul care duce la cuibar se face lucru de ceasornicar.

Ori te-a lovit cantecul = nu se indeamna ! Luana i-a invatat pe strasihastrii cum sa pastreze chihlimbarul ( la soare se coace !) . Dati pe Net Strasihastrii si aflati mai multe. De aici atatea ascunzatori – unele pline ochi ! Sa fie bine !

Invatatul caiilor

http://eblogs.ro/roderick/2008/11/24/o-zeitate-vinca-turdas-numele-tartaria/#comment-115

De la dresa de mai sus :

Anolo, iano, lo fata leom dalbe

cine-n lume s-o aflare

Anolo, iano, lo fata leom dalbe

să-mi înveţe murguţu

Anolo, iano, lo fata leom dalbe

murguţu la călărit

Anolo, iano, lo fata leom dalbe

fără frâu, fără căpăstru

Anolo, iano, lo fata leom dalbe

fără leac de aţă-n cap

Anolo, iano, lo fata leom dalbe

şi tu gazda vesel bun

Anolo, iano, lo fata leom dalbe

c-am ajuns Sfântul Crăciun.”

1) Varianta: Fara frau , fara capastru / fara zabrava cu rostu. Banuiala: la fata leom dalbe - trebuia - la fatza ler dalbe. Oricum or fi toate cele, ramane monumentala: -fara leac de ata-n cap- , din care deducem ca cel care colinda era puber si avea un manz si isi facea publicitate in legatura cu dreasjul ; nu este a gluma : numai anumiti oameni invatau pentru calarit caii traco-daco-getilor. Daca din primele momente, cu o firimica - un cal era invatat in greseala, apoi dezvatul ar fi fost greu , chiar imposibil. Unii cai erau invatati ( a greseala !) sa prinda vant; din anumite motive ( mai ales semnale sonore) caii dezvoltau energii colosale ( chiar daca haotice) , posibile si la fornicare , si , in aceasta transa erau de neoprit - lucru important in batalii. Calaritul - la cei stravechi - se facea pe desalate ,

- fara frau , fara capastru -. Mai apoi a fost inventat capastrul din textile sau coaja de tei ( din ata),saua de lemn ( samaru) , apoi altele . Fara leac de ata-n cap – face cat un munte de vorbe. Numai Eminescu mai are un vers ( cel mai frumos din limba romana ) care condenseaza prin metafora :

- Numai-n zarea departata , suna codrii de stejari -.

Imi imaginez ca treaba nu poate fi decat astfel : - puberul avea un manz; - el colinda pentru - anul nou - din inuarie ; - colinda la casa unei fete : tatal fetei este cel ce inbvata caii pentru calarit.

- puberul lauda fata ca sa maguleasca pe gospodar ( are interes ) ; nici fata nu-i de lepadat , insa acestea sunt pe planul doi : el trebuie sa aiba un cal care sa fie condus fara ata . – acest subiect este compatibil unei colinde ? Este ! De sarbatori omul avea timp ! In primavara se iveau altele , printre care si spanzuitul cailor. Caii muntilor erau condusi numai cu nodulii gleznelor. Dacii liberi au trait in munti sub imperativul a doua legi : 1) muntele nu iarta ! 2) cel mai binje este sa fi independent ( de aici Moromete - muntean dus la campie ).

2) Varianta: Fara teanc pana-n tavan / Fara car , fara carlan.

Învaţatul caiilor ( 2 )

( Fără leac de aţă-n cap ) – aproape de timpul când se încerca domesticirea calului , nu prea se ştia că animalul poate asculta de-o simplă aţă. Este posibil ca primul frâu să nu fi fost legat la căpăstru ( oricum: dacii cunoşteau zăbala ), ci se realiza două legături –buchete din coamă şi trăgând de frâu într-o parte sau alta , calul era dirijat. Mai este posibil ca aţa din cap să fie intercalată printre firele de păr cu împletitură în trei sau în cinci: aţa strecurată să fie capătul frâului sau o aţă pur şi simplu pentru împodobire; dar împodobirea nu prea ar avea legătură cu dresajul. Expresia pe deşelate aminteşte de vremea când omul se arunca din mers,calul era fără şea , îl silea cu pintenii gleznelor şi îl potolea cu palma, pe grumaz ; conta numai tinereţea ( la dinţi ) a animalului.

Refrenul a fost conceput ca legătură între onomatopeicul străvechi şi începutul de vorbire nouă (românească) , dar expresia pusă-n evidenţă ne arată o mare uşurinţă în a te juca folosind cuvintele.

Colinda este cântată de sărbători ( ajunul Crăciunului ), tânărul a compus-o în mod special pentru acest an , vrea să rezolve problema „învăţatului“, ceea ce se înscrie în rostul unei colinde; colinda „urează“, doreşte „de bine“, opusul colindului este blestemul – de sărbători aşa ceva este exclus. Colindătorul propune o afacere; dacă lipsesc silabe şi nu bate bine metrul , rapsodul popular adaugă calofilic ceea ce trebuie , adaosul produce puţin mister deşi se integrează melodic în context. Adaosul poate fi aluziv: Anul Nou , i Anul Nou , florile-s dalbe ( sau: feţele dalbe – aici cu sensul de feţe luminoase , neîncruntate, bucurose de sărbători , de urat, de colindat ) .

Pleacă Leana la fântână / Dăliana-i fată dalbă“. Această Leană este peste măsură de fandosită: ştie că umblă feciorii cu uratul şi ea se duce la fântână; faţă dalbă – aici cu sensul de blondă, că după ce joacă teatrul mă vezi mă! şi cedează inelul ( şi acesta-i un motiv: ca să se atingă , tinerii mai fabricau un obicei: luatul inelului; şi te atingi binişor, fata se face că nu-l cedează ,mai te faci că nu iese din deget, o hârjoană din asta nevinovată – timp în care ei descoperă lucruri esenţiale în secundele acelea de atingere: suntem compatibili, am luat foc pe aceiaşi lungime de undă !? Amintirea acelei atingeri poate însemna o viitoare căsnicie sau: altă dată nu mai vezi !“.

Dăliana-i fată dalbă = da Ileana-i fată ( faţă) dalbă. Nu trebuie să căutăm o logică a timpurilor noastre în colinde străvechi. Între: ne-ntâlnim la discotecă şi lasă-mă să-ţi iau inelul timpul a pus paravan dspărţitor: fata merge la apă, fântâna este mai departe de casă , dacă te atingi cu cineva cu scopul ca vibraţiile să fie măsurate, atunci nu trebuie să te vadă părinţii şi faptul că sunt mai mulţi feciori înseamnă că fata ( biochimic) , de fapt , alege: dintre atâţi cu cine am cea mai bună compatibilitate. Motivul atingerii a inventat hora ,dansul în doi , hârjoana , teatrul naiv: în jurul fetei nu sunt copii, nici puberi, ci feciori de-a ei măsură, zicerea populară are exactitate geometrică. Prima colindă este zisă de un (singur) personaj: fie că este puber –după cum am zis şi-i foarte bucuros că are un mânz – el face urare dar se gândeşte la fata gospodarului numai aşa din politeţe, fie că este flăcău cam trecut şi se gândeşte că va avea nevoie de un cal fie pentru arat , fie ( mai sigur) pentru călărie. Personajul are o grijă , colinda lui nu-i curată , nu-i dezinteresată. Dincolo , flăcăii de la fântână au chef de joacă , faptul că tânăra s-a aplecat să scoată apă i-a cam zăpăcit, interesul lor nu ţine de calcul , ci de hormoni – deci este scuzabil .După ce s-au ţâpat junii la ea şi , ca o fandosită, a cedat inelul se apucă de blestemat ( lucru foarte curios: de sărbători nu se blesteamă , nici în joacă , nici de-a dreptul; hier = fier; da!. Transcriere greşită : ghier = fier ????

În afară de aluzia fierul plugului rugineşte , nefolosit fiind, pană-n sărbători , în general , în sezonul inactiv, inserarea unui blestem într-o colindă nu se potriveşte , ori este o greşeală de recoltare, ori vreun fals geniu popular a făcut o adăugire cu totul anapoda. Să fie bine !