175. Satul dintotdeuna ( până mai ieri ) - 1
Cine studiază Cultura Cucuteni ( cărţi , muzee , net , alte surse ) o să constate că
satul de acum 5000 de ani are multe asemănări cu satul interbelic ,de exemplu (
ultima formă de sat autentic – părerea mea ! ) . Ocupaţiile sunt
aceleaşi : păstorit , lucratul pământului , olărit , creşterea vitelor , creşterea albinelor etc, ; uneltele : aceleaşi de-a lungul timpului.
Am primit un set de fotografii în care sunt imortalizate momente ale
satului tradiţional. Mi-a făcut acest uriaş cadou Preotul Stanciu Mihai; a funcţionat sistemul : dar din
dar , dumnealui le-a primit de la un prieten. Privind fotografiile am ajuns la concluzia că sunt minuni, realitatea fiind prinsă în forme prea puţin regizate ( acel puţin da altfel normal , vine din
partea fotografului şi nu a subiecţilor ) şi ,mai ales, mi-am întărit convingerea că pentru satul dintotdeauna ( vatră de veşnicie
– Blaga ) a început mişcarea din cutume , apoi destrămarea în ultimii 70 de
ani. < Civilizaţiile avansate >
au făcut mişcarea mai demult şi regretă
amarnic , procesul desfiinţării satelor fiind
încheiat,la noi mai trebuie să facem ultimul pas.
Satul nu a fost distrus prin înfiinţarea oraşului, ci prin mentalitatea că
fericirea generală este compatibilă
numai cu pereţii oraşului. Se constată că ne-am înşelat , şi , n-ar fi bai de-o greşeală , nenorocirea e fără seamăn : fenomenul este ireversibil ; degeaba este dusă prispa cu avionul din Maramureş în Canada , liniile energetice care au împodobit-o sunt acolo unde a fost ridicată
iniţial . Import – exportul pe această temă nu funcţionează , nu obiectivul prispă contează , ci blândeţea paşilor care o calcă
.
Fotografiile postate mai jos aduc parfumul timpului de mai ieri , echivalenţă pentru dintotdeauna ; când am intrat în contact cu ele
am avut senzaţia că am gxsit odoarele fermecate
din lada comorilor fără seamăn :
admirăm fiinţe în plină seninătate a vieţii lor , consumând fericirea şi nicidecum jucând teatrul omului fericit . Dacă aţi ajuns pe aici , fie-vă plimbarea de folos , fie-vă sufletul împodobit ( o să găsiţi podoabă din belşug ) .
Părintele Mihai , cu subînţelesul zicerii , ne atenţionează că : „ este folclor autentic , din satul tradiţional “ . Ii multumim !
1. Sunt total de acord că este folclor autentic şi trăirea -i aidoma: traiul lor în asemenea veşminte se
petrecea. Evident că se îmbrăcau cu < alea
bune > când mergeau la horă , la biserică , la târg , la naşi ( sau la fini ) , duminica , în ziua de sărbătoare etc Hainele
de lucru erau mai ponosite , poate cârpite , dar , ân mare , tot costum popular. În imagine avem car , nu căruţă : pârghia în formă de arc cu un capăt
se sprijină pe vârful osiei, cu celălalt împinge mâna dricului
, roata-i cu zece spiţe ( a sciţilor trecută dacilor ) , resteiele sunt din lemn, boii suciţi în coarne şi bine
hrăniţi cu urluială , au părul lucios şi chipul fără spaime . În car … desagii ăi buni – deci , alaiul merge sau vine de la târg, femeile au haine de sărbătoare. Atelajul e al unui om înstărit . Femeile sunt surori, sau mamă şi fiică; fiica taie cărarea prin apă. Boii nu au nici o nervozitate : simt că trăiesc în vremuri liniştite . Fotograful stă pe vine la marginea apei . Dacă doreai să ai o astfel de poză te costa o dublă şi jumătate de porumb
– boabe . Lăudabil este faptul că aţi copiat cu fidelitate .
2. Legătura
dintre Mama Pământ şi persoana feminină are întâietate faţă de rostul
bărbatului şi această discriminare ni se trage ( bărbaţilor ) de acum şase mii
de ani , de la cucutenieni : bărbatul
este participant numai cu celula lui , restul în trebuşoara cu
fertilitatea , ceea ce reprezintă greul , îl duce femeia .
Câte familii
din România mai au ulcior în casă ? Conul dublu ( corpul geometric ) avea efect asupra apei - efectul de con . Poate
aflăm data când au fost făcute fotografiile. Lumea prezentată : până în
momentul fotografiei – aceiaşi de mii de ani; gard de nuiele împletite, poarta prin care să intre vântul
în curte , bordeiul învelit cu trestie . Lângă tânăra din imagine ( nu are
perucă , nici meşă ) , oricare vedetă păleşte. Decolteul ne spune că este nemăritată . Consumă fericirea cu aerul că aşa trebuie .
Acest cult al
fertilităţii are mii de ramuri şi tot atâtea gesturi ritualice. Vrei să te vindeci de bleojdeală , mergi prin iarbă desculţ şi
scutură roua dimineaţa . Vrei să fie şi la anul rodul bogat, calcă strugurii ( prunele de borhot) cu tălpile .( bărbatul ) . Vrei să ai mulţi copii şi tari , fă zolul de lutuială sau cel
pentru olărit cu picioarele goale sau , mai la îndemână , mergi desculţă ( femeia ).
Vrei sa avem
copii mulţi : trebuie să ai sân
bogat .
3. Ar părea o
exagerare a fotografului, dar nu-i : femeia torcea şi dacă ieşea până la poartă. Aici are pe cap un fel de bască – pălărie ( este măritată , a dispărut decolteul ) , uşor de confundat cu acel colac
de aşezat . Vita pe care o are în gospodărie este de rasă – sucită-n coarne .O vită de rasă în gospodărie face cât un salariu bun plătit în euro; dacă se ţine după stăpân fără să fie legată , înseamnă că are tain. Fotograful : aproape că era artist .
4. Mioriţa este
compatibila cavalului ; nici fluier , nici nai , nici altceva. Numai cavalul scoate pe onduleu molcom sunet ce mişcă frunza plopului , a paltinului . Ornamentul doniţei : < coloane oblice > sugerând ridicarea în spirala a sunetului care
ne spune despre moarte , despre regret , despre păcatul greu , despre durerea fără sfârşit ...
Domniţele sunt de acord cu aceasta poveste suflata-n caval şi , prin atitudine, ne fac sa credem ca sufletul lor s-a tulburat, a câta oară, pentru steaua care a căzut în genuni, dâra ei aducându-ne aminte că vom
pleca precum un suspin dus de un foşnet.
5. Pentru asemenea urcior ( plin ! ) , colacul se aşeza pe umăr . Sunt gesturi ce au
vechime ameţitoare . Nici vorbă de panteism – aceasta a fost realitatea , eu nu
am trăit-o efectiv , dar am privit ultimele ei manifestări – copil fiind : ne
desparte ditamai genune de aşa munte de puritate . Omul era om şi vorba vorbă !
6. Doniţa cu clapă : are o rozetă cu patru petale ( în cruce )
inclusă unui cerc – simbioză de simboluri … cult solar + creştinism. În Curbură , gospodarul mai
ambiţios avea o parte din împrejmuirea curţii sub formă de zid; în construcţia zidului , lângă poartă clădea firidă pentru
doniţa de apa ( cofă ) ; cele dintâi două griji în dimineaţa fiecărei zile : să legăm câinii şi să înlocuim apa în
cofa de la poartă ( sursa de apă a satului nefiind la îndemâna trecătorului ).
7. La fântână
mergi acoperită pe cap. Aţi văzut bărbaţi purtând cobiliţă ? Cobiliţa e
Cumpăna lumii ,balanţa dreptăţii , cea care desparte apele-n două , în mitologii este susţinută de o zeiţă . Cobiliţa de aici are la fiecare capăt câte două cârlige ; de ce ? Aşa s-a pomenit ! Şorţul
mamei are la poale , în simetrie, romburi – simbol feminin , al fertilităţii , cu echivalenţă în creştinism – Vesica Piscis .
Acum 32 de mii ani, pe falanga de cal de la Cuina Turcului era incizat
acelaşi simbol : lumea nu se mişcase
din rădăcina ţâţânii. Copilul din imagine cu ulciorul trăieşte mare
ruşine că este fotografiat ; are pe îmbrăcăminte romburi –
este fetiţă .
< Trebuie să umbli desculţă : mai târziu , la rândul tău , vei fi mămică !
8.Un alt mod de
a purta doniţa , poate chiar o botă . Nea Niţă are urmaş serios în ale
suflatului în caval. Obiceiul tălpilor goale produce masajul zilnic, cel pentru care noi cei de azi plătim bani , dar nu egalează nimeni şi nimic un masaj făcut mergând .Lângă fântână nu ai voie să bârfeşti , < se strică apa ! > , i se tulbură hexagonul , am zice noi .
9. Izvorul Nesecat cu uluce aşezate în cascadă –
sursă unică , de mare valoare pe timp de secetă . Apa e bună de spălat rufe numai cu
leşie, fierbe fasolea, alcalinitate bună . Surplusul de apă curge în Lacuri ( artificiale ) ; acolo se topeşte inul şi cânepa .Lângă asemenea loc benefic este bine dacă cineva înalţă o troiţă . Persoanele au venit să fie pozate , dar citim linişte şi seninătate
în viaţa lor , rânduiala se ţine .
10. Nea Niţă le
povesteşte cu câtă greutate a dus tubul
pâna aici , cât a costat , a trebuit să facă un car special; la al doilea transport a adus şi
ulucul . Amândouă au costat o avere : < să fie de pomenire ; să nu le înstrăinaţi taică ! La sfeştanie am adus trei preoţi ! >
Trebuie să observăm că locul de lângă ghizduri era îmrejmuit şi de la tub spre
în afară sistem movilă , vita nu are ce căuta lângă şi apa impură nu
trebuie să ajungă în amestec cu cea potabilă . Disciulubuia toate astea ca hodineală intre două ziceri la caval .
11. Se duce la
apă: doniţele sunt gole, greutatea braţelor cade pe cobiliţă , mâinile ţin vasele în cârlige. În Curbură , pe vremea copilăriei mele , umblau prin sate rudarii ( aveau bordeie în pădurea Băleanca ) şi vindeau
asemenea vase , plus bote , putinee , găvanee , copăi, căuşe , ciulnice . La comandă aduceau piuă de lemn şi pisălog din piatră sticloasă . Doniţele din foto . au cercuri de lemn împletit; la săptămână erau opărite cu ceai de izmă, rostopască , muşeţel ( alternativ ), iar la nevoie frecate cu şomoiog
de din foi de ştiulete . Acelaşi tratament pentru : masa rotundă cu trei picioare, iar pentru crinta de lemn sau de piatră şi pentru fundul cel mare cu găvan, de pus peste caş - zilnic .
Atitudinea
persoanei : siguranţa omului tânăr
pentru care ziua de mâine aduce clipe de plăceri nevinovate. Orice i-ai spune unui tânăr , nu crede că nu este nemuritor şi
aşa este normal ! Cred că aşa arăta Luana
– zeiţa din Curbura Carpaţilor .
12. La Cişmea (
în alte locuri : La Ciuciur ) . Suntem legaţi de apă, de aer , de pământ , de foc , sub Cupola dumnezeirii . Cine crede altfel să nu bea apă o
lună şi se lămureşte . Cofa cea nouă are cercuri moderne , de alamă , cofa cea veche are cercuri împletite ( de lemn ) lucrate cu măiestrie . Sursa de apă este foarte bogată:
câtă apă vie se duce la vale ! Ar trebui dusă în sat cu olane . Surplusul cade în uluc de lemn , să-şi ostoiască şi animalele
pohta sângelui; dacă se doreşte adăpatul oilor , atunci ulucele sunt aşezate în
cascadă: surplusul de apă din unul
curge în următorul . Pe vremea străsihaştrilor , şi mai târziu , la o aşa sursă de apă veneau în acelaşi moment
sute de oi .
Femeile din imagine au oameni la lucru , mai încolo niţel , pe ţarnă . Nu au timp de taifas : oamenilor le era sete .
13. Fântâna
satului. Cumpăna se descifrează-n
simboluri multiple : stâlpul care
susţine bara orizontală = axis mundi asigură legătura cer – pământ , bara orizontală = braţul balanţei, când nu este solicitată cumpăna , bara ar trebui să ocupe poziţia de odihnă ( orizontală ) cu ciutura , în acest moment , la buzele ghizdurilor . Bara verticală , ce leagă ciutura de un capăt al balanţei =
neînduplecarea , nu părăseşte poziţia verticală niciodată , este vehiculul ce face legătura între cele două ceruri ( Cerul din Apă şi
Cerul de Sus ). Pentru omul satului Cele cinci elemente ( apa , aerul , pământul , focul şi dumnnezeirea ) formau zona curăţeniei absolute: dacă spălai rufe lângă fântână, plecai cu ele acasă murdare .
14 . Nu poţi
duce pe cap o aşa greutate fără colac de aşezare a vasului . În cofă se duce apă pentru acasă, în urcior pentru la ţarnă , hârdăul se folosea la spălat rufe sau fuiorul scos de la dospit . Incizii pe calpa la una din cofe :
rozeta în cruce ( cu patru petale ) şi Coroana ei din patru petale , simulând Cercul ; acesta trimite raze în mişcare de Vâltoare ( o
svastică ce are braţe multiple ) – simbol solar trecut prin ograda dacilor şi
în echilibru simbolic faţă de noua religie.
Imagini : Preot Stanciu Mihai
Text : Grigore Rotaru Delacamboru