24. Destinaţii

Pentru fiecare incintă ar fi posibilă schema destinaţiei: adăpost temporar

( posibil pentru ciobanii aflaţi în transhumanţă); ar fi interesant de ştiut dacă transhumanţa era practicată pe timpul lui Burebista – când prin unificarea triburilor exista o lege a tuturor ţinuturilor. Pe timpul cuceririi romane: puţin probabil să poţi trece cu turma dinspre Ardeal prin ţara Goţia înspre la vale.

Loc de refugiu şi închinăciune pentru străsihaştrii – oamenii religiei lui Zamolxis

( religia veche ) – pe timpul lor găoacele vechi au fost mărite şi au apărut altele noi.

Când se va stabili cu precizie dacă la Aluniş ( deasupra chiliilor), la Vârful Goţilor,

În muchie la arie, e.t.c. au fost sau nu Platouri de sacrificiu….

Preoţii dacilor au elaborat schema actului sacrificial, se pare că participau,mai mult, chiar îl făptuiau – cerinţa lor trimisă prin sol să fie mai bine primită; străsihaştrii respectau perceptele religiei zamolxiene însă nu se ştie dacă participau şi nici dacă erau de acord cu actul în sine: actul de sacrificiu era făptuit sub cupola religiei însă pentru binele comunităţii. Imaginea percepută prin transmisie despre străsihastrii ar fi incompatibilă (din punctul nostru de vedere – aflaţi sub cupola altor principii) cu schema de sacrificiu (solul,cele trei suliţe şi şanţul de colectare).

Drumul de curgere al chihlimbarului are direcţii nebănuite: un labirint în D3, totuşi numai în coborâre. Labirintul Minotaurului are baza „ lipită“ pe suprafaţă plană. Firul Ariadnei nu face bucle spaţiale; acel labirint – un tunel fără capac. Această imagine a fost atât de mult „mediatizată“ că ne aflăm în postura de a ne imagina mai greu un fir făcând bucle „spaţiale“. O galerie face curbe - există planul înclinat.

Clişeul îngrădeşte mintea - o metodă a manipulării. Gaura abisală ce absoarbe spaţiu… cum să o mai putem imagina ! Natura nu are inhibiţii: probabil că este scris în planul divin ca oamenii să comunice ( eficient ) prin cuvânt. Faţă de simbol , cuvântul aduce abundenţă ( nu întotdeauna de fundament) şi rapiditate. Simbolul este metaforă, încifrează prin concentrare. Cuvântul nominalizează dar este o iluzie că putem turna în cuvinte oricare gând: inexprimabilul este trimis ( de exemplu) prin telepatie. Cuvântul -sunet colindă mai „ uşor“ şi mai departe decât cuvântul -gând ? Sa fie bine!