Pe această faţadă sunt dăltuite în piatră mai multe lăcaşuri unde s-ar fi sprijinit capetele grinzilor: prin această soluţie s-ar fi realizat o îmbinare bună cu muntele. Problemele luate în calcul: o bună protecţie a interiorului faţă de intemperii şi stabilitate în faţa unui eventual cutremur. Aceste lăcaşuri şi şanţurile – semne pentru dimensionarea ferestrelor – sunt elemente care impun afirmaţia că „ anexa“ a fost construită; atunci miniplatoul dintre Molidul Roşu ( bradul ca simbol) şi grotă ar trebui cercetat prin anumite metode ( nedistructive) nu cumva există în pământ urmele fundaţiei. Tot pentru ideea pro: o porţiune din tavanul grotei, peste suprafaţa lăsată de ghionoaie s-a aplicat un strat de tencuială: ori a fost tencuit interiorul în întregime
( între timp tencuiala a căzut ) sau a fost o porţiune de probă.
Vă invit să priviţi pozele78 – 79 şi 216-217 of 255 la adresa:
Cele şase încastrări – semne de sub arcul cel mai cuprinzător sunt pentru acoperiş - capetele viitorilor căpriori ( situaţie similară la Aluniş – însă rezolvată).
Al doilea aliniament de semne este pentru grinzi. „ Arcele frânte“ – pentru a da alte forme la uşa de la intrare şi ferestrei – au fost proiectate în două rânduri:
10 prima dată până să fie executate lăcaşurile ; 20 al doilea proiect după ce au fost executate lăcaşurile şi , evident, după ce s-a renunţat la extindere.
Deci primele semne ale arcelor frânte sunt în concordanţă cu extinderea. Al doilea rând de semne ale arcelor frânte ne îndeamnă să credem că s-a renunţat (cel puţin!) la primul plan al extinderii. Cele două perforaţii de formă circulară sunt orificii pentru evacuarea fumului. Trebuie urmărit: la Şinca – Veche şi la Aluniş extinderile se aseamănă,iar începutul extinderii de la bisericuţa lui Iosif afişează aceleaşi scheme.
( Între cei doi fagi din partea dreaptă a imaginii ( 216-217) este posibil să fie găsite resturi ale fundaţiei). Dacă vor fi găsite resturi ale fundaţiei – sunt posibile şi acum variante: lucrarea pentru anexă a încetat la acest nivel sau lucrarea a fost în avans şi trebuie cercetat platoul unde ar fi fost naosul şi pronaosul: în prima fază a acestor anexe pardoseala era din lespezi de râu; prezenţa unui astfel de platou ar înlesni anumite concluzii.
Filmul de la această ultimă adresă are câteva imagini cu pardoseala din extinderea bisericii Aluniş. Ghicim cu uşurinţă intenţiile meşterilor care au extins ( au vrut sa extindă) Bisericuţa lui Iosif - dacă studiem cu atenţie clădirea ce există în prezent la Aluniş; extinderea s-a făcut între anii 1840 -1850. Învelitoarea acoperişului a fost înlocuită periodic; prima învelitoare de la Aluniş era din şindrilă ( la 16 rânduri). Idee de geniu: şanţul - tampon.
Până la 1871 a fost schit de călugări; în acelaşi timp mai erau schituri: pe Valea Bordeiului, La Găvane, La Begu, La Vârful Cecilei, La Călugăriţe, La Maici, etc.
Cand a vizitat Odobescu zona, la Călugăriţe nu mai era schit.
Grotele au orientarea spre solstiţiul hibernal ( Aluniş, Nucu,Cetăţuia,Basarabi B1).
La Corbii de Piatră – un platou de sacrificiu geto-dacic. La fel deasupra celor trei chilii de la Aluniş ( trebuie numit acest platou). Există locuri unde platoul de piatră trebuie decopertat. Localnicii vorbesc de grote ( peşteri ) încă ascunse.
Convieţuirea mixtă din sec. III – IV – străsihaştrii şi sihaştrii.
Toponimia zonei: sugestivă. Numele conspirative ( porecle) – precise şi picante.
Vocabularul: încă se mai folosesc cuvinte care nu ar trebui uitate , care nu au fost supuse atenţiei niciodată ( nu este vorba de moldovenisme );am găsit destule şi le-am notat poate cineva se va pronunţa: pocliseală, spoiederă, paciaclie, măjiceancă, feregăleasă, tuturuş, farafaţunci, cârciegi, ogagale, zbârnog, etc.
Unele au puterea penetrantă mare cât a diamantului: „ să-i lăstărească mâinile“ se zice despre unul ce a dindirigit o „bijuterie“, o faptă bună.
Vin la rând: obiectele ( chiar de cult păgân ), uneltele , portul, obiceiuri, etc.
Ar trebui să existe o bucurie că avem privilegiul să mai venim în contact cu aşa ceva.
Toate acestea s-au clădit greu: în secoli şi au rezistat datorită îndărătniciei. Cei o dată cu mine nu mai suntem îndărătnici: puţinul pe care l-am prin – tot reprezintă o avere.
Să fie bine !
Adrese
Adresa nr 1: http://picasaweb.google.com/rot.grigore/RupesteAlunisNucu
Adresa 2: http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/930507-biserica-rupestra-alunis-comuna-colti-jud-buzau
Adresa 3: http://alpinet.org/main/foto/showfoto_ro_item_70809.html
Adresa 4: http://ro.netlog.com/Lalely1567/photo/photoid=6680058
Adresa nr 5: http://www.tititudorancea.ro/z/biserica_din_munte_film_documentar_catalin_kislinger.htm
: http://www.revistanoinu.com/Scrierea-daca-este-pura-inventie-2.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu