luni, 17 ianuarie 2011

163.Firida şi altarul audian ( 1 )



Firida şi altarul audian ( 1 )



Firidă în incintă


Autor photo: R. G.

Audienii au trăit în Zona de Curbură – o spun izvoarele scrise şi unele urme de la rupestre. Un element aparent minor – firida – poate oferi indicii nebănuite. Casele din zona deal - munte ( cel puţin cele din Curbură ), în ultimele două secole au fost construite ţinându-se cont de vorbele ce au venit din vechime: soclul faţadei are cel puţin 2 metri ( terenul în pantă obligă la aşa ceva ) , casa are beci ( sub una din camere sau două – mai rar), beciul are firidă şi ascunzătoare ( eventual).

Beciul are independenţă energetică totală; foarte rar în beci este săpată fântâna pentru apă sau pentru alimente; de obicei, dacă au fost condiţii financiare , acestea există în curte , independent de casă. Firida din beci apare odată ce zidul se înalţă, gospodarul insistent o încastrează în zid prin participarea a cinci lespezi şi realizează un cub sau un paralelipiped cu o faţă liberă, aceea care dă în beci şi este anexată sau nu o uşiţă. Ce se păstrează în firidă: a) substanţe benefice: vasele cu hrana de o zi, oale cu hrană conservată ( ex: carne în untură) şi , mai în spate … sticla cu agheazmă. Este simplu de înţeles că acest loc ţine rece şi străluce de curăţenie. Dacă în gospodărie există fântăna pentru alimente , atunci în firidă erau ţinute la loc curat pietroaiele pentru murături şi pisălogul pentru grîul de colivă ( făcut din piatră sticloasă). b) dacă adăpostea substanţe periculoase ( foarte rar ) , atunci firida avea fereastră şi încuietoare . Această anexă – firida din beci – are ca strămoş firida din grote. Toate incintele rupestre au firide: Cetăţeni, Corbii de piatră, Şinca Veche, Basarabi - Murfatlar, în Moldova şi de aici şi de dincolo, etc. La Aluniş – Colţi există firide şi în bisericuţă ( în naos şi în altar ) şi în chilii. În una din chilii există o laviţă dăltuită în rocă, iar dedesubtul ei – un început de firidă. Dacă Scaunul a fost parte componentă a unei construcţii ( multe prefixe stră în faţa lui vechi ) , atunci şi acolo trebuie luate în considerare unele firide ( reper pentru vechimea Scaunului poate oferi Platoul cu semne – semne încă nedescifrate; acum foarte grabnic supuse trecerii !). Firida rupestrelor este făcută în perete şi nu peretele face firida precum în cazul zidirii. Peretele despărţitor ce izolează altarul fiind artificial“, putem bănui că incinta a fost iniţial o singură încăpere şi firidele – mici altare ale acelor momente. Înspre sud – firida cea mare – nu are aspectul de lucru început, suprafaţa peretelui din spatele firidei arată a produs final şi nu a obiectiv început şi părăsit pe timpul lucrului; poate o piatră a rotării închisă. Prezenţa firidelor - altar în aceiaşi grotă face posibilă aprecierea că momentul primelor dăltuieli în piatră coboară ca vechime spre secolul al IV-lea, în unele locuri, sau înainte de Hristos – în altele ( unde există mai multe indicii).


Firide în aer liber

Autor photo: P. R.


Dicţionar camborean:

răgălie= răgăţână, ratină, spleanţă , schirnoavă,baraidună,buduhală, lişcută.


de Grigore Rotaru Delacamboru

4 comentarii:

INCERTITUDINI spunea...

Există un concurs- Blog de blog, organizat de scriitoarea Lucia Verona.
Îmi permiteți să vă nominalizez?

GRIGORE ROTARU spunea...

Dacă nu deranjăm legile statului român – nu mă împotrivesc, însă declar doza mea de apetenţă; nu afirm că astfel de acţiuni nu-şi au rostul ! Ideea rămâne curată până când ajunge scop – mă gândesc la participanţi.
Mulţumim de încredere !

INCERTITUDINI spunea...

Cam așa văd și eu lucrurile.
Ideea pare frumoasă, nu cred că este imaculată.
Participanții sunt de aici, organizatorii- tot cam așa.
p.s. puteți citi la doamna pe blog.

Adar M. spunea...

Fiti bun, va rog, spuneti-mi unde-i facuta poza firidelor in aer liber?