Olanele folosite pentru aducţiunea apei aveau forma trunchiului de con, diferenţa dintre razele bazelor era mică; mai târziu, fiind folosită roata olarului, s-a ajuns la forma cilindrică. Orificiul unei baze era micşorat prin aşa numitul ţugui ( muştiuc ) ; această micşorare folosea în primul rând la îmbinare ( de tipul moş în babă ) dar şi faptului că nu se pierdea apa. Cu timpul buzele de îmbinare erau făcute cu cerc – era oprită prelingerea apei pe sub olan. Dezavantajul: spaţiul ce făcea ca apa „ să staţioneze“ în olan , cu timpul se umplea cu firicele de rocă ( colmatare) – în acest caz olanele erau cercetate de la vână către bazinul de colectare.
La Bâlcă în Seciu – olanele erau străvechi,lucrate cu mâna în sistemul
„ inele adăugate “ şi aşezate pe platou de lespezi şi legate cu clisă roşie ( nemuritoare – zicea nea Zăican ) . Protecţia „de deasupra“ era asigurată prin jgheaburi de scândură ( cu vârful unghiului în sus ) sau prin tunel zidit.
Din memoria colectivă: în zona deal-munte din Curbură , cei vechi secau un lac folosind olanele – golirea făcându-se pe principiul furtunului. Scopul: dacă lacul era folosit pentru topit cânepa , după zeci de ani trebuia curăţat , sau , foarte demult, era folosit ca ascunzătoare.
Când am intrat în contact cu această descriere am zâmbit şi am dat din mână ca pentru o glumă care te păcăleşte până la urmă. Povestitorul a insistat să am răbdare:
– unul dintre olane avea răsuflătoare, celelalte erau „ normale“ – din cele folosite la aducţiune;
– la fiecare nod ( locul de îmbinare ) se folosea clisă roşie de Camboru, în plus nodul se înfăşura cu pânză de cânepă sau pielicele;
– în construcţia acestui „ furtun“ olanul cu orificiu pentru răsuflătoare ocupa punctul de maxim ( vârf de creastă );
– amorsarea se făcea astupând gura ce cobora în lac a primului olan şi cea a ultimului , prin răsuflătoare se turna apa de amorsă, aerul din olane ieşea tot prin acest orificiu – diametrul jetului de apă de umplere era cu mult mai mic decât diametrul unui olan sau decât diametrul orificiului de amorsare;
– când „furtunul“ era plin se astupa cilindrul răsuflătoare şi , în acelaşi moment erau scoase dopurile de la capetele „furtunului“;
Dacă diametrul mic al unui olan era de 10 cm , atunci viteza de golire era considerabilă. Procedeul acesta al furtunului, însă cu alte piese decât olane, este folosit şi în prezent la zidirea sau rezidirea unei fântâni, bineînţeles acolo unde există diferenţă de nivel.
Pe principiul vaselor comunicante şi fiind folosite „ ca legătură “ olane au fost create lacuri artificiale în vecinătatea unui lac natural .
De Grigore Rotaru Delacamboru
9 comentarii:
ce minunatie
domul rotaru cind ne mai incintati cu scrierile dvs?
Ce se mai intampla cu Dumnevoastra?
Nu v-am mai vazut demult!
Sper ca toate sunt in regula!
Salutari!
Blogul acesta ...STRASIHASTRII ...cuprinde piese originale ... lumea pe care incerc a o descrie ( reala si surprinzatoare ... zona de Curbura ) ofera acum ( obiective descoperite recent) un fel de arheologie de suprafata ... privelisti derutante , despre care daca ai vrea a scrie ceva dupa indemn ( cum altfel !) nu prea mai acumulezi credibilitate. O echipa complexa care sa faca pe acolo studiu de lunga durata - ar fi o solutie. Pentru mine locurile sunt inestimabile , acolo m-am nascut si greseala mea de zicere prin nepricepre nu ar fi de iertat.
Multumesc de vizita si de semnele intrebatoare .
Toate sunt in regula - nici mai mult , nici mai putin decat la majoritatea dintre noi.
si iarasi zic . interesant .
Ne bucura sa aflam ca sunteti in bine. De ceva timp am vrut sa pun aceeasi intrebare ca Wind.
Craciun Fericit!
Un blog deosebit de interesant. sigur că ar trebui câteva echipe arheologice. cunosc zona, am fost mai demult. Nu treceau 100 de metri şi să nu ne punem întrebarea: Aici ce o mai fi fost? Pe urmă am tot fost pe la Grădiştea Muncelului, prin zona Cetăţilor Dacice. La fel. Ca să pot fi luat în serios scriu ... povestioare.Pe blogul care are bineînţeles trasă o legătură şi la dumneavoastră. Cred că aţi fost pe acolo!
Cat traieste omul, invata... Habar nu aveam de acest fenomen si cate lucruri frumoase ascunde acest mic coltisor de lume, insa prin intermediul dumneavoastra, le descopar usor, usor.
Trimiteți un comentariu