1) Evident ca si strasihastrii puneau mai presus decat cele ale trupului ( trecator ) pe cele ale sufletului ( nemuritor). In acest mod se considerau geto-dacii nemuritori si de aici motivul faptului ca erau greu de invins. Dogma cobora de la Marele Preot; preotii obisnuiti( decenei) ii pazeau cu strajnicie ritualurile ( inclusiv al sacrificiului).
Strasihastrii ( theosebeis sau kapnobatai ) nu participau la sacrificii, traiau in cumpatare, in recluziune ( partiala) , in paduri , erau vegetarieni , se fereau de sange si carne, consumau fructe crude si uscate, branza , lapte , ciuperci, erau neintrecuti in albinarit.Valea Bordeielor era plina de --- buduroaie. Strasihastrul era respectat ( fire aleasa !) : vorba lui aducea liniste si impacare sau vindecare; vindeca folosind plantele, apa , mainile si sunetul. Strasihastrul avea straie albe si purta pe cap o caciula impletita din fire de lana; avea legatura directa de vorba cu regele sau cu Marele Preot şi era martorul senin al fenomenului numit transhumanta.Despre viata: ti s-a dat; despre moarte: sa nu-ti iei zilele, dar nu o poti amana ; aproape mioritic ! Intre Strasihastrul geto-dacilor si Daniil Sihastru - nici o diferenta !
2) Crestinismul - ca religie noua - aduce denumiri noi insa principii asemanatoare: de aceea nici o convulsie; strasihastrul se intelegea bine cu misionarul !
3) Cand au inceput prigonirile crestinilor - strasihastrii nu disparusera: exista martiri ai vechii religii ? stapanii acelor momente prigoneau numai crestini sau oricare alti indivizi care nu acceptau religia oficiala ?! Se pretindea sa mananci carnea de la sacrificii in fata lor sau (si) sa te inchini la idolul pe care il plimbau in caruta.
4) In primele trei secole simbolul crucii nu a fost folosit: pentru recunoastere crestinii foloseau simbolul pestelui. Simbolul crucii a devenit licit dupa ce Constantin cel Mare a vazut in vis ca - prin acest semn vei invinge ( Edictul de la Milan - 313).
Deci in perioada formata din etapele prigonirilor era desenat pe nisip , ori incizat in piatra ( printre alte semne) - semnul pestelui. Peretele de intrare la Bisericuta lui Iosif mai pastreaza ( inca ! ) acest semn. Deci grota a fost daltuita de strasihastrii
( sec. II – IV d. Ch.) - chiar mai inainte si refolosita de calugarii crestini.
5) Alte elemente care sprijina aceasta idee a vechimii: orientarea incintei dupa semnele cardinale nu este aceiasi ca a unei biserici a crestinismului; la fel la Alunis. Credinciosii crestini au adaugat ( la Alunis) grotei o anexa de lemn cu o imbinare ingenioasa fata de grota initiala: complexul asfel creat devine biserica orodoxa unde grota ocupa partea ce se cuvine altarului. Aceiasi lucrare urma sa fie facuta si la Iosif: pe fatada se vad urmele orificiilor daltuite in care s-ar fi incastrat grinzile si capriorii anexei de lemn ( ca la Alunis!). Este greu de banuit motivul pentru care s-a renuntat in acest stadiu de inceput la aceasta lucrare , aici la Iosif.
6) Bisericuta lui Iosif: Pentru a fi redimensionate usa de intrare si ferestrele , pe fatada sunt incizate semne pentru ca arcada sa devina in arc frant ; faptul ca aceste semne au ramas in stadiul de initiativa ne idreptateste sa banuim ca au fost executate o data cu lacasurile pentru incastrarea grinzilor si a santului ce urma sa faca legatura cu viitoarea invelitoare;valoarea de ornament a interventiilor este nula.
Sunt multe argumente ( nici unul zdrobitor !) pentru care putem afirma ca stravechii ciobani ai transhumantei dinspre Ardeal si Moldova prin ( si pe langa) cotul Carpatilor spre Muntenia au folosit ca adaposturi gaoacele in eventualele popasuri, strasihastrii le-au redimensionat, sihastrii le-au preluat - in timp- fara convulsii, calugarii Evului Mediu au propus transformarea lor in bisericute ortodoxe prin construirea in prelungirea grotei a unor anexe - parti pentru noul fel de locas de cult.
7) Legenda spune ca doi ciobani ( mioriticii !?) au sapat in munte cu ghionoaia ( tot in urma unui vis - poate dupa napraznicul omor) pe la 1274 . Monahismul ortodox este atestat in zona la cel mai timpuriu moment: anul 1548.
Langa opera faptuita de ciobani ( la Alunis ) , daca urci cele sapte trepte daltuite in minimasivul de piatra , dinsus de chilii , se afla platoul ( si atat).
Strasihastrii tineau in curata oranduiala socotelile cu cele fara de sfarsit.
8) La Agatoane , pentu aceeasi incapere , mai multe firide ( altare !?) ridica alte semne de intrebare cu implicatie directa asupra reconsiderarii vechimii acestor vestigii.
9) Armele akinakes incizate ( pumnale si sabii) de la Fundul Pesterii si la Dionisie ( perete - in exterior) ar fi alte elemente pentru o eventuala demonstratie.
Specialistii au fixat precis si pentru totdeauna momentul cand incepe practicarea isihasmului in Muntii Buzaului; despre vechimea grotelor, despre cei dintai care le-au folosit nu s-a spus o propozitie finala. Interpretarea semnelor de la grote şi a scrierilor (nedescifrate) de pe crucile raspandite pe mai toate zapodiile Carpatilor de Curbura , alaturi de alte metode de cercetare ( foarte inspirat zicea domnul Radu H: efort interdisciplinar) de cercetare ar incepe sa produca lumina in aceasta problema.
Cine a vizitat sau o sa viziteze aceasta zona , fie ca merge prin sate , fie ca are sub talpi vreun picior de plai , descopera o cruce de piatra , cauta mai intai anul , daca are noroc il poate banui sau descifra , incearca scrisul : pe litere , o data , de doua ori , de mai multe ori , face neceasara fotografie si pleaca in suflet cu o ciuda mare , invins fara sa fi luptat cu nimeni , invins de timp , de timpul de dinainte : mesterul pietrar nu o fi scris vreun percept filozofic nemaipomenit , poate cuvinte banale - de pomenire , dar ce litere a folosit , unele asa de frumoase ( si tehnice!) - ca de tipar !? Calci apasat ca sa scapi de aceasta tensiune a neputintei , ridici capul si , din contre-jour , in lumina ce cade de pretutindeni - o alta cruce: de aici incolo te bucuri ca localnicii n-au imbracat nelegiuirea de a le folosi ca temelie la vreo cabana turistica ( dupa cum se aude de prin alte parti!) , asta ar mai lipsi - dupa cata piatra exista aiurea!
10) Piatra de la Broscari cu semnele ei mareste sau micsoreaza misterul ?
11) Daca ar fi sa fie descoperita celebra Zacatoare (avea capacitatea sa cuprinda doua tone de miere) despre care se zice ca este ascunsa intr-o chilie camuflata ( si ea ) , atunci , cu ceva miere liofilizata sau o larva (fie si de trantor!) triturata de vreme - s-ar gasi raspuns unor intrebari, ar fi confirmate sau indepartate multe banuieli.
12) Daca s-ar descoperi o subterana cu un perete plin cu litere , care scriere - singura sa afirme ca este straveche - cu siguranta ( si in acest caz! ) am alerga neobosit de-a lungul unei curbe inchise ; nu prea ne place sa ne schimbam ( oare ar fi bine !?): suntem mioritici. Sa fie bine !
6 comentarii:
Buna ziua!
Sunt un locuitor temporar al pesterii lui Iosif si in noptile petrecute acolo am apucat sa-mi fac o parere despre acest adapost.
Eu cred ca a fost sapata cu rolul de a proteja valori, dovada locasurile de dimensiuni mari pentru zabrele la ferestre si pentru grinzile de la usa. Sihastrul a preluat incaperea si a adaptat-o nevoilor sale. Stanca poarta urmele intentiilor diversilor ei ocupanti. Pestera a fost dotata cu o invelitoare, aceasta facand parte din constructia initiala. Lucrarea nu se raporteaza in nici un fel la pestele de deasupra intrarii care e plasat lateral. Semnele incizate pe fatada impiedica apa sa se scurga in interiorul pesterii. Zona e posibil sa fi fost imprejmuita. Pe peretele din stanga sunt sapate locasuri ca pentru niste scanduri late.
Anul acesta mi-am propus sa locuiesc in zona o perioada mai lunga. O sa va povestesc!
Numai bine!
Domnicule Valentin,
Cel care scrie despre Strasihastrii a vazut lumina zilei intr-un sat din apropierea grotelor; trebuie sa ma laud: cunosc fiecare palma de padure;
te rog foarte mult , daca tot locuiesti temporar , bradul cel rosu din fata pesterii sa nu fie , Doamne fereste , lovit de drujba! Bradul are peeste 900 ani si , cine are norocul , poate vedea , din intamplare , aburul albastru.
Te invidiez dar nu te incurajez: cum rezisti pe timp de noapte? Oricum: sa fie bine!
Noaptea lumea isi arata lumina proprie, o poti vedea si cu ochii inchisi, o data ce te-ai eliberat de orice frica.
Stati fara grija, aburul albastru apara de gand rau. Lucrurile nu sunt asa fragile cum ne apar. Nu vedem decat coaja
si doar la coaja se limiteaza actiunile noastre, ca zgariatul in piatra.
Numai bine!
Scriu aici cu toata sinceritatea, ca te-ai suparat - imi pare extraordinar de rau si am luat primele propozitii in sensul cel mai direct al cuvintelor . Trebuie vizitata Bisericuta de la Alunis: anexa la grota a fost facuta prin 1870 ;la fel trebuia sa se intample si la Iosif , dar Cuza a dat o lege ...
Semnele de pe fatada sunt identice cu cele de la Alunis: cu dezlegare de la preot ( impreuna cu el - cand eram la fel de tanar ca dumneata - am fost in pod sa vad cum au facut imbinarea cu stanca: ingenios.
Ceata albastra si aburul albastru sunt fenomene reale care apar nu numai in vecinatate rupestrelor - ar trebui sa scriu mult!
Grota nu ar avea nevoie de protectia santului ca sa nu curga apa inauntru. Ca sa ajungi la miez trebuie sa treci prin coaja !
...Sunt un locuitor temporar... eu am crezut ca nu scrii versuri libere - chiar am crezut si ma intrebam de ce ai adaugat: ...Anul acesta mi-am propus sa locuiesc in zona o perioada ... Care lucruri si care fragilitati!? Ce doresti sa afli ... de influientat - daca urmaresti ... nu o sa reusesti. Daca ai vrut sa faci morala: coaja si zgariatul - iarasi ai nimerit gresit. Accept discutiile concrete, pentru morala deschid o carte cu proverbe . Bunica avea o vorba: daca eu nu ma leg de tine - tu ce ai!? Sa fie bine!
De-asta nu ma multumesc eu cu scrisul. Daca ati fi simtit emotia cu care v-am trimis acele cuvinte... Sunt de bine!
Asta e pacatul vremurilor in care traim, comunicam permanent prin intermediar si asta ne falsifica mesajul.
Sa fiu concret: bradul nu e primul si cu voia Domnului nu e nici ultimul care tine pamantul in fata pesterii.
De mii de ani nimeni nu poate citi insemnele de pe piatra si asta nu a tinut binele in loc.
Am trait acolo, si pe ploaie un suvoi zdravan de apa curge prin "arcadele" de deasupra gaurilor. Santurile au fost si o priza excelenta pentru amatorii actuali de inscriptii, ar scrijeli stanca pana sus!
Pentru acoperisul de lemn exista incizia continua, trapezoidala, profil identic cu al caselor din zona. La Agaton stanca e cioplita in aceeasi forma, ba mai are si un jgheab pentru adunat apa.
Nimic din toate astea nu e important decat pentru istorici si amatorii de curiozitati. Au trait oameni acolo, vara, iarna, manati de dorinta sa fie bine. Si inca mai traiesc!
Aburul albastru ar putea fi concret explicat. Noroc mare ca oamenii nu mai vor explicatii, atunci bradul ar cadea sub drujba sa faca loc cercetarii care nu duce nicaieri.
Bine ati spus sa treci prin coaja, nu sa o spargi!
Imi pare rau ca am dat buzna peste dumneavoastra, dar daca nu ne legam unul de altul ne pierdem pe drum.
Sper ca om sta la un pahar de vorba pe la Nucu sau aiurea sa ne si simtim cand vorbim.
Sanatate!
Este posibil
Daca imi prezinta cineva un algoritm cu pasi euclidieni ( sau mai putin clasici) - domnule , ai gresit - este limpede : recunosc.
Ce este de retinut pana acum : lacasurile de la ferestre , cele pentru zabrele sunt mari; sa lansam ipoteze : acolo nu este posibil a fi introduse bare metalice ( la asa grosime) - poate o fi vreo metoda si noi nu o stim ! Daca ( totusi !) ar fi fost asa , cei care au dat jos grilajul ( candva !) nu lasau lacasurile nezdrobite . Grilaj din bare de lemn ( verde) de o anumita elasticitate care sa se usuce la fata locului ( precum cercurile din lemn de mesteacan la tocitori) !? Despre santul longitudinal incizat pe fatada : o teorie zicea ca avea rolul de a colecta apa de precipitatie spre a fi de folos locatarului. Daca ziceti ca apa curge in interior pe un orificiu ce colecteaza … atunci ar fi o varianta. Intrebari : logic ar fi fost ca la capete acest sant longitudinal sa aiba -mustatile- ridicate si nu pleostite; dupa cum arata, da impresia ca respecta panta de la invelitoarea ce ar fi fost sa fie pentru viitoarea anexa in zona dintre brad si grota; fatada ar fi permis ca lungimea acestui sant sa fie mai mare, insa el nu depaseste dimensiunile celui de la Alunis - eu cred ca aceiasi echipa de mesteri ar fi urmat sa vina si la Iosif, intre timp a aparut interdictia. Sectiunea transversala in santul orizontal este de forma lui V cu varful in sus , adica un A fara bara orizontala ( varsa galeata !)- eu imi imaginam ca in acest unghi sa intre marginea la invelitoare . Usa de la intrare era facuta din lemn masiv si avea balamale - haiducesti - ( la moara de vant din Varful Cecilei au existat asa balamale : din amor ,mai putin haiducesc , subsemnatu a facut o copie palida ( drept incuietoare) la o proprietate ce o am in zona) - va spun ca induce in eroare prin faptul ca functioneaza. Sa fie bine !
Trimiteți un comentariu