153. Masa rotundă şi trovanţii

Străsihaştrii foloseau masa rotundă: de lemn sau de piatră. Forma rotundă are corespondenţă directă în străvechiul Cult al Soarelui; pentru păstorii pelasgi transhumanţi forma rotundă ţinea de înlesnirea transportului. O stână avea neapărat în tarhart cele patru sferturi ale platoului de sacrificiu; acestea erau din piatră şi prin asmblare produceau în virtual cele două şanţuri-diametre perpendiculare , sângele să ia simbol de călătorie întru” fertilizare către cele patru zări. Despre platou cu piese de lemn nu s-a pomenit; curăţirea pietrei se face rapid şi sigur, lemnul prinde miros, necesită apă fiartă şi repetarea operaţiei.

Masa rotunda - Biserica Muscelul Caramanesti ( autor photo: R.G.)

Lespedea rotundă , pentru străsihaştrii era găsită ( şi de cele mai multe ori transportată ) tot de către ciobani: trecând prin atâtea vaduri de ape găseau felii de trovanţi sau pur şi simplu lespezi de formă cât de cât circulară. Dacă greutatea feţei de masă întrecea puterea unui măgar, atunci făceau apel la sania de tip trăgoi, dar acest sistem a folosit mai târziu când au început să apară locurile de cult acoperite.

Biserica Gavanele ( autor phot: C.R.B.)

Când ritualurile se oficiau în aer liber, în locuri înalte ( vârfurile retezate şi amenajate circular ) , în centrul platoului se afla minicoloana de piatră ce susţinea vasul cu saramură, iar în apropierea se afla masa rotundă poziţionată astfel încât oficiantul să vadă răsăritul.

Un sfert de platou - autor photo R.G.

Se crede că o astfel de masă era sprijinită de un singur picior ( o coloană ) şi nu de trei şi nici de patru picioare: ori piciorul – coloană ( paralelipipedic sau cilindric ) avea dimensiuni destul de mari încât suprafaţa de contact dintre pilon şi lespede era destul de mare şi se obţinea stabilitate, ori lespedea era suficient de groasă încât suporta prin cioplire dimensionarea unei teci in centrul de greutate , ori în centrul ei se aplica un orificiu mare, cilindric sau rectangular, după dimensiunile cepului făcut la partea de sus a piciorului – coloană şi lespedea se odihnea ca în sistemul folosit în dulgherie , la lemne : mos in baba . Când au apărut primele lăcaşuri de cult acoperite ( de mai multe ori stră …stră …vechi ) a fost preluat acest soi de masă. Ţăranul român a folosit masa rotundă cu trei picioare ( sau patru ) până de curând …. Un fel de corespundere la rozetele cu trei sau cu patru petale incizate pe crucile din Curbură; rozeta cu şase petale nu a produs nici un semn de mirare ! )

Masa rotunda inalta - Casa Filipoiu - Alunis ( R.G.)

Masa rotundă înaltă, cu o coloană de susţinere era pentru oficieri speciale. În faţa Altarului, la Aluniş , în interior , ridicată prin dăltuială , când a fost cioplită iniţial incinta …. ar fi existat masa cu un pilon central …. acest pilon făcând corp comun cu pardoseala şi faţa mesei, nu erau părţi separate.

Orificiu rectangular ( autor photo: R. G. )

Copilul Brâncuşi a crescut în jurul mesei rotunde cu trei picioare, însă a ridicat la Târgu-Jiu masă corp – comun cu un singur pilon de susţinere ( libertate şi stabilitate ). Există şi ideea că Isus şi-a adunat apostolii la Cina cea de Taină în jurul unei mese rotunde ; în pictură apare masa rectangulară – în jurul ei pot fi amplasate cu mai multă uşurinţă corpurile participanţilor . Creştinismul a considerat că eliminarea brutală a acestui simbol solar nu ar folosi întru” netezirea noului drum. Toate bisericile din Curbură au în curte un loc de onoare unde este păstrată masa rotundă.

De ce ? Aşa s-a pomenit !

de Rotaru Grigore Delacamboru