duminică, 11 octombrie 2009
103. De ce nu trebuie schimbat locul pentru Crucea Manafului ( 5 )
La adăpostul pentru crucea din Curbură – făcut din lemn, piesa terminală „cobora“ aşa de mult în interior, spre cruce încât făcea corp comun cu stâlpul vertical al crucii, tot prin dăltuiala „moş în babă“. Prin ultimele două grinzi şi prin axul piesei terminale trecea un cui de lemn: greutatea acoperişului - ca forţă , prin acest cui era transmisă axului – apoi stâlpului vertical al crucii - în teică ( teica era făcută din două lemne de esenţă tare aşezate în X ). Baza adăpostului avea formă tot de pătrat.
Cu un prieten din copilărie, când adăpostul nu se prăbuşise, am măsurat piramida-acoperiş şi rezultatul a fost că exista acolo un model ce imita Marea Piramidă din Giseh. Meşterul dulgher nu auzise de efectul de piramidă însă a respectat nişte dimensiuni; când întrebi despre lucrurile acestea care sunt „respectate“ ( de ce ? ) – ţi se răspunde: „ aşa s-a pomenit ! “
Câmpul energetic deosebit din jurul complexului numit „Crucea Manafului“ este creat prin participarea mai multor factori: locul geografic, felul în care sunt dispuse piesele, respectarea unor dimensiuni ( latură pătrat –înălţime cruce sau diagonală pătrat şi înălţimea unui stâlp ), forma de piramidă a fostului acoperiş şi ideea că acolo este un templu străvechi – loc înnobilat de fapta celor ce au pus temelie. Nici vorbă: locul trebuie păstrat; cine are ideea să facă intervenţie ar fi bine să ajungă la faţa locului, să zăbovească în jurul perimetrului respectiv, dacă este posibil – în singurătate - şi, poate liniştea şi puterea acelui loc, prin inducţie o să potolească volbura pripelii ca evenimentul neales să nu se producă; nu ar folosi în nici un fel. Ceea ce este sigur monumentul va avea de suferit: nici nu se bănuieşte ce părţi componente există în subteran. Cât despre flăcările albastre care dansează pe acolo şi despre care se spune că au fost văzute – nu ne îndoim, dar traducem fenomenul ca pe o dovadă în plus în favoarea statorniciei.
Sub teica unei cruci se pun într-o cană de ceramică smirnă, miere şi lemn sfinţit în biserică. Aurul Manafului se află la 4 km distanţă de cruce.
Să fie bine !
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu