Se zice că osemintele de uriaşi au fost scoase la iveala din întâmplare, în prezent să vină cineva şi să sape ( e o necropolă !) nu este corect ( nici moral , nici legal).
Există scaunele enigmaticului Negru - vodă in zonă; numele lui si mărimea acelor scaune de piatră te fac sa-ti imaginezi ca era destul de mare . Ostenii lui nu puteau sa fie scunzi – dar acestea nu sunt dovezi .
La Biserica dintr-o piatră de la Aluniş este incizat un an: 1247 ( când cei doi mioritici au săpat incinta).
Spaţiul aparţine legendei, un culegător de folclor blând ( care ar şti să realizeze empatie cu aceşti munteni ... aspri) ar avea de lucru pentru mulţi ani.
Grotele de la Nucu au vechime foarte mare şi când afirmi aceasta nu rezolvi nimic: dacă se ajunge la concluzia ca au fost locuite mai întâi de anahoreţii dacilor, atunci ideile lui Sadoveanu despre vechea credinţă (expuse in Creanga de aur) nu provin numai din închipuire. Grotele au fost locuite de sfinţii călugări in sec. XIII, XIV XV ( există dovezi), dar Scrisoarea Bisericii din Goţia ... ne vorbeşte despre martiriul lui Sava Gotul din sec IV, înecat in Musaios.
Legendă: a trăit la Scăieni - Muscelul Carămănesti, două sate care pe vremea aceea formau un singur sat ( Plaiul Bourului) . Problema urgentă nu este a legendelor, legendele mai pot fi scoase la iveală mai încolo, ci a inscripţiilor din grote şi de pe cruci ( pe care nu le putem descifra acum), încep să dispară şi fără şi cu bună - ştiinţă. Crucea Spătarului a suferit grozavii, Masa Cinei de Taina ( o bijuterie!) de la biserica din Muscelul Caramanesti nu mai există începând cu secolul XXI ( suna a gol !). Si tot aşa. Acestea şi nenumărate altele ţin de domeniul - comori.
Inestimabilă este şi Piatra de la Broscari. Pentru semnele ei încerc descrierile care urmează şi specific: lansez variante, posibile trepte pentru interpretări viitoare când specialistul vine cu metode sigure pentru a lansa judecăţi definitive ( ! ) . Semnele pietrei , prin simplitatea lor fac trimitere si la simbolistica triburilor turcice medievale : puterea de cuprindere si încifrare a informaţiei nu este de neglijat; să foloseşti numai trei segmente şi să dai la iveală < unghiuri neadiacente care au totuşi latura comună, amplasare - de o parte şi de alta, vârfuri diferite >, adică simbolul Afshar. Şi simbolul este aşa de simplu ca te uimeşte : trei segmente - dar măreţia lui constă în puterea de a transmite şi aceasta datorită fluxului alternant creat prin consecutivitate: . Cea dintâi valoare a semnului constă în multitudinea posibilităţilor de interpretare. Dacă ridicăm imaginea în D3 : Omul care priveşte Steaua Polara, Ciobanul, Femeia luata de vânt, Spânzurătoarea , Cele trei Stadii ale Sângelui , etc. Faptul că uneori este folosit chenarul ( dreptunghi sau pătrat; niciodată forme curbilinii) trebuie interpretat : neexistând onduleuri ( nici la piatra - Lupoaia, nici la piatra – Neamt ) te duce gândul la încrustarea răbojului; numai lemnul anumitor esenţe suporta linii curbe; piatra este mai ascultătoare şi, să ţinem cont ca se lucrează la alta scară.
Daca aducem < afshar-ul > în D2 , unde a fost creat, prin măsurători descoperim mai toata geometria unghiului, iar relaţiile dintre aceste unghiuri ( patru) realizează codificarea – sau ceea ce ni se pare nouă – în prezent - încifrat; concluzia oricărei interpretări : mesajul este ameţitor prin ameninţarea ce o conţine.
Este greu de apreciat cum a fost posibil sa influenţeze acest < limbaj > o populaţie care , pentru < acele > timpuri , drept ultima soluţie, a acceptat recluziunea. Semnele de la Colţi parcă respecta toate legile economisirii : cu acelaşi element ( segmentul ) să realizezi peste 20 de semne , uşor de a fi diferenţiate, uşor de memorat, elegante ( unele chiar frumoase).
Lipsa oricărei curburi induce oarecare temperatura scăzută , însă legile simetriei, asimetria prin completare , trimit si către alfabetul runic - idee respinsă de cunoscători.
Daca litera K apare incizata ( nu în relief ) se ia în considerare baza emitentă şi, prin expansiune, jumătatea Cosmosului, in D2. Dacă desenul este completat prin simetrie - tot Cosmosul şi de acolo axele de simetrie ale pătratului – roata solară. Indubitabil că roata cu patru spiţe are o vechime mai mare; crucea cu braţe egale de acolo se inspiră – este dăltuită şi la Nucu şi la Aluniş. Rotaţia literei K cu 90 de grade în zarea privirii motivează imaginea orizontului : unghiul plin cu cele două trisectoare – împărţirea Energiei Totale la trei si menţinerea ansamblului deasupra contingentului. Este aproape geniala ideea celui ce a conceput acest ansamblu al Pietrei necunoscute : cu un singur element ( destul de simplu : segmentul de dr.) sa alcătuieşti semne ( tot simple) dar cu putere simbolică nemăsurat mai mare. Nu este de neglijat nici frumuseţea acestor semne : simetria cântă în fiecare, descreşterea prin proporţie, anularea efectului prin deviaţie, punerea în evidenţă prin retragere controlată, eliminarea preponderentului prin deschiderea unui nou unghi, închiderea simplă, închiderea dublă, etc.
După felul cum sunt ordonate pe suprafaţa de lucru , încă nu s-a găsit o logică , au fost lansate unele idei sub regimul de a fi aproximative; un cercetător consacrat nu poate lua avânt , iar un privitor de duminică (precum subsemnatul ) nu se pricepe. Ziariştii şi-au făcut datoria : cu surle si mici erori au scos piatra din frunze. Dacă nu avem metode să stabilim vechimea urmei de daltă ( asta ne-ar mai trebui – s-ar lamuri totul !) , atunci semnele akinakes spun ceva – calugarii misionari timisi din Capadochia prin Scitia Minor erau formaţi să lupte cu altfel de arme.
Specialistul in arheologie ar face comparaţii de care un turist nu este capabil. Comentariile lui Odobescu ( plus desenele lui Henry Trenk – de la grote) sunt de mare valoare: putem afla cat s-a distus de la vizita lui din 1871 pana azi : forma iniţiala a Crucii Spătarului era o minunăţie.
Arealul grotelor este un imens şantier arheologic care nu mai trebuie organizat ştiinţific. Pana la urma trebuie sa dorim a profita. Ce spun legendele : mult mai multe grote sunt nedescoperite :cel puţin una ar fi plina cu chilimbarul geto-dacilor. < Gedi, o piatra scumpa a geţilor >.
Deci : trebuie comparate semnele de la Broscari, cu cele de la grote, cu cele de la Policiori, etc.
Photo: Paul R.
Să fie bine !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu