Nea Zăican avea trei lădiţe de lemn: fiecare avea închizătoare cu cep – ceva asemănător - la chichiţa lăzii. Una din lădiţe era pentru cele şapte cavale, alta pentru cele trei fluiere şi ultima era plină cu nisip alb cernut prin pânză ( cânepă în cânepă) – nisipul proteja piatra răsfugului.
La păşune , câteodată lua cu el „cavalul pentru păscut“- îl ţinea într-un fel de tub de lemn la un cap cu filet unde înşuruba o măciulie de alamă. Era cavalul cu dimensiunile cele mai mari, scotea sunete legănate , grave şi când începea - totul în jur parcă intra în liniştea de la începutul lumii. Tăriile se linişteau dar acest cântec ( „ de păscut“) nu producea tristeţe.
Varianta de baladă pe care el o „plângea“ (la stână-niciodată la păşune !) vorbea despre cavale şi nu despre cele trei fluiere: „ Vântul când a bate / A singurătate / Pe zăpodii mute / ,N ierburi ne-nencepute / Apa din izvoare / Să prindă răcoare / Frunza din plopşori / Să prindă fiori / …“ După moartea ciobănaşului numai vântul o să mai mişte sunetul în cele şapte cavale:
„ Cavalul de soc / Zice de noroc / Cavalul de tei Zice cu temei / Cavalul de os / Mult zice duios / Caval cu inele / Zicere de jele / Cavalul cu fire / Ce zice subţire / Caval de paltin / Zice a suspin / Caval de alun / Că am fost om bun.“ Descrierea instrumentelor este a ciobănaşului, descriere făcută înainte de moarte ( în discuţie cu mioara).
„Cavălaş cu fire“ – Oaia năzdrăvană ( Gh.Dem.Teodorescu) – şi V.Z. - „Cavalul cu fire“ – şi la alte variante: ce semnificaţie - „ cu fire“?
Tot la Gh.Dem.Teodorescu: „Ei mi-l îngropa / La brâu de perdea/ ,N strunga oilor / …“ „La brâu de perdea “ ……… Să fie bine !
Un comentariu:
Brau de perdea ar putea insemna - turma stransa in staul , oile sunt bulugite ( bulucite - buluc)
Trimiteți un comentariu